Cum era clima în Transilvania acum 400 de ani. Documentele istorice dezvăluie 55 de ierni extrem de aspre

Într-un interval de aproape cinci secole, începând cu anul 1300, continentul european a trăit perioade de temperaturi extrem de scăzute și condiții meteorologice aspre, denumite...

Într-un interval de aproape cinci secole, începând cu anul 1300, continentul european a trăit perioade de temperaturi extrem de scăzute și condiții meteorologice aspre, denumite în ansamblu

„Mica Epocă Glaciară”

.

Citește șiUn nume cunoscut este sărbătorit astăzi în calendarul ortodox. Cui îi urezi „La mulți ani” pe 16 noiembrie

Transilvania, o regiune istorică din România de astăzi, a fost, de asemenea, afectată, dar informațiile despre cât de severe au fost condițiile erau împrăștiate în vechile registre ale orașelor, în registrele bisericilor, în jurnalele de călătorie și în jurnalele administrative și monahale, arată Phys.org.

Într-un raport lansat în revista PLOS Climate, cercetătorii explică cu minuțiozitate procesul prin care au examinat cu rigurozitate sute de documente secolare pentru a determina dacă pot reconstrui informații climatice despre secolul al XVII-lea. Această epocă era deja recunoscută ca una dintre cele mai reci faze ale Micii Epoci Glaciare.

Sub conducerea lui Ovidiu Răzvan Gaceu din cadrul Universității din Oradea, grupul a adunat 937 de documente scrise provenind din 68 de localități din Transilvania. În timp ce le analizau, au clasificat datele în diverse secțiuni. Acestea cuprindeau descrieri directe ale condițiilor meteorologice, dovezi indirecte, cum ar fi întârzierea maturării culturilor și înghețul cursurilor de apă, precum și efecte, inclusiv mențiuni privind recoltele deteriorate și creșteri rapide ale costurilor alimentare.

În ce mod cercetătorii au verificat informațiile.

doi cercetători au analizat fiecare raport, conservând exclusiv evenimentele validate de mai multe surse. În plus, au corelat concluziile cu probele materiale obținute din gheața din peșteri și din anii arborilor.

„Dovezile documentare istorice ilustrează nu numai apariția anomaliilor climatice, ci și modul în care comunitățile au perceput, au trăit și au reacționat la stresul de mediu”, a scris echipa.

În total, se documentează 55 de ierni aspre, însoțite de fenomene meteorologice neobișnuite.

Documentele istorice au descoperit 55 de ierni extrem de aspre în secolul al XVII-lea, dintre care 36 s-au înregistrat în intervalul 1645‑1700. În ciuda acestor perioade de frig intens, au existat și momente de relaxare a scăderii bruște a temperaturilor, iar locuitorii se delectau, din când în când, cu veri toride și ierni mai blânde.

Examinând modelele climatice particulare, ploi abundente și alte condiții de umiditate neobișnuită au fost înregistrate cu frecvență mult mai des decât secetele, deși și acestea s-au manifestat.

Foamete, epidemii

Și care a fost impactul extremelor climatice? Poate că nu este surprinzător faptul că acestea au contribuit la recoltele slabe, la creșterea vertiginoasă a prețurilor alimentelor, la foametea generalizată și la condiții care au favorizat răspândirea bolilor precum ciuma. Vremea aspră nu a făcut decât să înrăutățească viața de zi cu zi a populațiilor deja afectate de războaie și instabilitate politică.

Conform studiului, elementele care ar fi putut influența răcirea locală au inclus activitatea solară redusă, erupțiile vulcanice și modificarea curenților de vânt. Totuși, cercetătorii nu au reușit să determine cât de mult a contribuit fiecare dintre acești factori la condițiile meteorologice din Transilvania.

„Anomaliile climatice ar trebui, așadar, înțelese ca factori de stres agravanți care ar putea intensifica aceste presiuni existente, mai degrabă decât ca singurele cauze ale foametei, epidemiilor sau perturbărilor sociale mai ample”.

COMENTARII / 0