Cum s-a prăbușit subit afacerea cu țevi de oțel abia cumpărată la Iași de miliardarul Rinat Ahmetov. Ucrainenii invocă drept „factor fundamental” tarifele impuse de UE în 2026

Odată cu creșterea producției și a forței de muncă, grupul ucrainean Metinvest ia în calcul închiderea fabricii de țevi din Iași, achiziționată în decembrie 2025....

Odată cu creșterea producției și a forței de muncă, grupul ucrainean Metinvest ia în calcul închiderea fabricii de țevi din Iași, achiziționată în decembrie 2025.

Într-un interviu acordat publicației Libertatea, compania deținută de miliardarul Rinat Ahmetov

Metinvest a suferit o scădere semnificativă a capacităților de export datorită restricțiilor, ceea ce a limitat, în mod direct, accesul unității din Iași la materiile prime ucrainene, compromițând astfel viabilitatea financiară a modelului său tradițional de producție, conform comunicatului Biroului de presă al companiei.

Citește șiRheinmetall a achitat integral prețul pentru Șantierul Naval Mangalia. Ce mai lipsește pentru finalizarea tranzacției

În anul 2025, grupul condus de Ahmetov a achiziționat fabrica. În momentul preluării, ArcelorMittal avea 150 de angajați. De-a lungul anului 2026, numărul personalului a crescut până aproape de 250 de salariați, conform companiei. Într-o notificare adresată ITM, dezvăluită de Ziarul de Iași, Metinvest a declarat că va elibera 194 dintre cei 195 de angajați până la finalul anului.

„Recunoaștem impactul grav pe care situația actuală îl poate avea asupra angajaților noștri și a familiilor acestora. În orice scenariu, Metinvest va asigura respectarea drepturilor angajaților”, spun oficialii companiei.

Sindicatul a anunțat deja că, în cazul în care unitatea se va închide, angajații vor primi salarii compensatorii. În mod majoritar, plățile vor oscila între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de vechimea în fabrică.

Un element suplimentar al pachetelor de compensații se adresează angajaților cu experiență de peste 30 de ani în domeniu. Constantin Rotaru, președintele Sindicatului Liber „Virgil Săhleanu”, a precizat că aceștia ar primi, lunar, un montaj egal cu un salariu, pentru o durată de până la 21 de luni. Sindicalistul a subliniat că aceste clauze sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă.

În răspunsul oferit Libertatea, Metinvest a precizat că producția a scăzut semnificativ în ultimele luni. „Recrutările au fost suspendate, ciclul actual de producție și livrare se apropie de final, iar posibilitatea unei închideri complete este luată în considerare”, au comentat reprezentanții grupului ucrainean.

Ei au menționat că închiderea totală nu reprezintă singura posibilitate examinată, iar firma își continuă analiza viitorului instalației, luând în calcul și eventualitatea vânzării bunurilor.

„Un factor fundamental care a dus la situația actuală este introducerea de către Uniunea Europeană, în vara anului 2026, a contingentelor tarifare pentru importurile de oțel”

Potrivit Metinvest, aceste restricții au redus accesul fabricii din Iași la materie primă din Ucraina, subminând viabilitatea economică a modelului de producție.

Prin noile contingente menționate, se poate importa o cantitate specifică de oțel sub un regim vamal favorabil, în timp ce depășirea acestei cote conduce la taxe suplimentare mai ridicate. Noile contingente și taxe mai mari sunt elementele cheie ale reglementării.

În luna februarie a anului 2026, la unitatea din Iași, comenzile din Zaporojie au început să fie livrate: la acel moment, s-au trimis 22.000 de tone de produse laminate din oțel, iar prognozele Metinvest indicau că până la sfârșitul anului volumul ar putea atinge 180.000 de tone.

„Atacurile rusești asupra instalațiilor industriale ucrainene au perturbat, de asemenea, disponibilitatea produselor siderurgice din Ucraina”, conform oficialilor companiei.

Metinvest a achiziționat fabrica ca parte a planului său de consolidare a parteneriatului industrial dintre Ucraina și Uniunea Europeană.

„După achiziție, sinergiile cu celelalte unități ale Metinvest au contribuit la creșterea producției medii lunare de la aproximativ 4.000 de tone în 2025 la aproape 9.000 de tone în lunile iunie și iulie 2026. Grupul a elaborat, de asemenea, un plan detaliat pentru creșterea producției anuale la aproximativ 170.000 de tone”

În răspunsul primit de Libertatea, se indică că, după achiziție, colaborarea cu celelalte unități ale Metinvest a dus la dublarea producției medii lunare, trecând de la aproximativ 4.000 de tone în 2025 la aproape 9.000 de tone în iunie și iulie 2026. De asemenea, grupul a conceput un plan detaliat pentru a ridica producția anuală la 170.000 de tone.

Oficialii companiei spun că aceste rezultate „demonstrează că Metinvest și-a asumat dezvoltarea afacerii și extinderea activității”. „Deteriorarea ulterioară a condițiilor de operare, în special după introducerea contingentelor tarifare ale UE, a afectat fundamental perspectivele fabricii”, se adaugă în răspuns.

Reprezentanții companiei afirmă că viitorul fabricii este puternic influențat de volumul contingentelor UE, scutite de taxe vamale, ce vor fi alocate pentru oțelul și materia primă provenite din Ucraina în anul 2027, și simultan de condițiile de import ale țevilor sudate.

„Metinvest analizează mai multe opțiuni, de la vânzarea fabricii și până la oprirea completă a producției. În această etapă, nu putem confirma anumiți furnizori alternativi, estimări punctuale de costuri, potențiale tranzacții sau înțelegeri pentru utilizarea viitoare a amplasamentului”

Conform declarațiilor celor din Metinvest.

Continuarea eventuală a operațiunilor ar fi depins în mare măsură de normele de import ale produselor siderurgice stabilite de Uniunea Europeană, inclusiv pentru materiile provenite din Ucraina.

În poziția oficială a firmei, se adaugă că

„Metinvest consideră că producătorii ucraineni de oțel, a căror activitate a fost grav afectată de invazia pe scară largă a Rusiei, au nevoie de o abordare care să țină cont de aceste circumstanțe excepționale”

este o observație centrală. Acest comentariu reflectă nevoia de a adapta strategia la condițiile extraordinare.

În sectorul industrial din Iași, fabrica de țevi se găsește, iar în ultimii ani a fost implicată într-un proiect de reconfigurare urbanistică. Această unitate ocupă o locație la aproximativ 2 km de centrul orașului, pe un bulevard cu șase benzi, dintre ele două fiind destinate circulației tramvaielor.

În apropiere, la mai puțin de un kilometru de centrul Iașului, se ridică un complex rezidențial, proiectat de Prime Kapital, care constituie cea mai mare investiție imobiliară în execuție în oraș în acest moment.

Recent, chiar în fața fabricii, Consiliul Local Iași a aprobat construirea mai multor clădiri de către o firmă condusă de un apropiat al fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu. Ansamblul, cu blocuri de până la 11 etaje, va integra servicii, birouri, spații medicale și locuințe.

Potriviri din mediul de afaceri din Iași au raportat că, în anul precedent, înainte ca Ahmetov să preia fabrică, ex‑proprietarul ArcelorMittal a purtat discuții cu dezvoltatori imobiliari interesați de terenul de peste 16 hectare.

Fabrica de țevi are o istorie de peste șase decenii, timp în care a trecut de la industria de stat la o privatizare controversată și apoi în proprietatea unor mari grupuri internaționale. Uzina Metalurgica a fost înființată în anul 1962, iar, în 1991, a devenit Tepro, denumire sub care a rămas cunoscută ieșenilor.

În 1998, compania a intrat într-un capitol dramatic când a fost privatizată către firma cehă Zelezarny Veseli; această tranzacție a fost urmată de concedieri masive și de conflicte cu personalul.

În toamna anului 2000, liderul sindical Virgil Săhleanu, care contestase privatizarea și lupta în instanță pentru drepturile angajaților, a fost asasinat în scara blocului în care locuia. Înaintea asasinatului, sindicatul obținuse deja o primă hotărâre de constatare a nulității contractului de privatizare. Fabrica a revenit ulterior sub controlul statului. Investitorul ceh Frantisek Priplata a scăpat prin prescripție, după ce a ordonat asasinarea lui Săhleanu.

În anul 2003, compania Tepro a intrat sub controlul LNM Holdings, conglomeratul condus de miliardarul indian Lakshmi Mittal. În următorii 22 de ani, această entitate a continuat să facă parte din portofoliul său, adoptând diverse denumiri, precum Ispat Tepro, Mittal Steel Iași și ArcelorMittal Tubular Products Iași. În decembrie 2025, proprietatea a fost transferată către miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, care a redenumit compania în Metinvest Tubular Iași.

COMENTARII / 0