Democrații ar putea înregistra o victorie zdrobitoare la alegerile intermediare din noiembrie în Statele Unite. Această performanță nu va avea un impact major asupra limitării puterii lui Trump, însă va începe să modeleze peisajul politic după încheierea mandatului său.
European Council on Foreign Relations a realizat o analiză care scoate la lumină trei grupuri distincte printre democrați, fiecare având o perspectivă proprie asupra problemelor din Statele Unite: cei revoluționari susțin că sistemul american este nedrept și necesită schimbări structurale; renovatorii, cunoscuți și ca reformatori, îl consideră corupt și cer reforme; iar susținătorii renașterii politice atribuie populismului de dreapta responsabilitatea pentru destrămarea cooperării bipartizană.
Cei trei cercetători, Cela Belin, Chris Herrmann și Nevada Joan Leen, atrag atenția asupra faptului că, indiferent care dintre tabere va ajunge să determine viitorul politicii externe a democraților, viitoarea tendință va fi foarte departe de transatlantismul administrațiilor democrate anterioare. „Candidații la alegerile intermediare din acest an abia dacă au menționat Europa, Rusia sau Ucraina în campaniile lor. Europenii trebuie să se implice din timp și să contribuie la conturarea relației lor cu partidul încă de acum, pentru a nu fi lăsați deoparte în cazul în care democrații vor ajunge la putere”, rezumă cei trei experți.
Citește șiMEDIAFAX 35. 2015 – Incendiul de la Clubul Colectiv, tragedia care a scos România în stradă. Guvernul Ponta demisionează
În perioada de conducere a președintelui Donald Trump, Statele Unite au promovat o strategie externă mai disruptivă decât cea tradițională în relațiile transatlantice. Mai mulți europeni se pregătesc cu anticipație pentru alegerile generale programate în noiembrie, care vor stabili majoritatea ce va deține puterea în cele două camere ale Congresului american.
Întrucât SUA funcționează sub un sistem prezidențial, unde executivul, conform Constituției, deține puteri extinse în domeniul politicii externe, faptul că Partidul Democrat ar putea obține majoritatea în Congres nu implică automat că acesta ar putea modifica radical strategia adoptată de Casa Albă.
„Deocamdată, adevărata putere a democraților nu constă în a opri actuala administrație, ci în a modela ceea ce va urma. Candidații democrați care concurează în întreaga SUA — atât în alegerile primare, cât și în cele generale — acoperă un spectru ideologic larg, de la «socialiști democrați» la «centriști». Deși toți îl critică aspru pe Trump și administrația sa, aceștia au diagnostice diferite cu privire la originea disfuncționalității, la factorii care o mențin și la măsurile necesare pentru remedierea acesteia. Implicați în alegerile primare de partid din toată țara, candidații democrați propun răspunsuri concurente la cele două întrebări centrale pe care și le pun americanii: «Ce a mers prost?» și «Cum remediem situația?», explică studiul think tank-ului European Council on Foreign Relations.
Pe baza acestor răspunsuri, cei trei experți au identificat că democrații tind să se grupeze în trei tabere – „revoluționarii”, „renovatorii” și „revitalizatorii” – fiecare cu propuneri distincte pentru viitorul Americii. Libertatea redă mai jos concluziile acestui studiu.
Revoluționarii afirmă că fundația politică și economică a Statelor Unite a fost întotdeauna injustă și a fost proiectată pentru a concentra averea în mâinile elitei. Astfel, pentru a corecta această inegalitate, se propune implementarea unor transformări structurale majore în America.
Reformatorii afirmă că structura democratică a guvernării a fost inițial concepută pentru a oferi avantaje tuturor cetățenilor americani, însă a fost distorsionată de interese financiare partizane. Soluția pe care o propun este eliminarea corupției la scară largă și restabilirea echilibrului în sistemele economice și politice, în favoarea americanilor din clasa de mijloc și din clasa muncitoare.
Susținătorii revitalizării cooperării bipartizane susțin că partizanatul crescut, alimentat de Trump și de dreapta aliniată mișcării MAGA, a divizat țara și a subminat spiritul de colaborare bipartizană necesar pentru funcționarea sistemului și a instituțiilor sale. Aceștia se concentrează pe revigorarea acestor instituții, pe reînvierea ordinii internaționale de după război și pe reconstruirea punților politice, toate acestea fiind considerate de ei ca fiind calea de întoarcere către pace și prosperitate.
În analiza relației dintre SUA și Europa, Ce la Belin, Chris Herrmann și Nevada Joan Leen susțin că revoluționarii promovează aut
„Bătăliile ideologice dintre democrați vor conta mai mult decât aritmetica din Senat sau din Camera Reprezentanților în următorii doi ani. Una dintre aceste trei tabere va conduce ofensiva ideologică a partidului pentru următoarea cursă prezidențială, dacă nu chiar pentru următoarea președinție. Liderii din întreaga Europă nu ar trebui să aștepte să vadă care dintre ele va prevala. Mai degrabă, ar trebui să se angajeze în dialog cu aceste tabere cu mult înainte ca cursa prezidențială să înceapă. Astfel, ar putea să modeleze gândirea și propunerile politice pe care democrații le vor pune pe masă de acum până în 2028 și dincolo de această dată”, explică studiul.
Abdul El-Sayed, voce proeminentă a Partidului Democrat, contribuie la conturarea primei tabere ideologice. În calitate de aspirant la Senatul din Michigan, el provine din experiența de funcționar în domeniul sănătății publice din Detroit. Campania sa se concentrează pe două obiective structurale majore: eliminarea influenței banilor corporativi în politică și, asemenea candidatului de la Senatul din Kentucky, Charles Booker, susținerea programului „Medicare for All”,
Revoluționarii susțin că sistemul politic necesită o reformă completă; astfel, inițiativele ce vizează restrângerea acțiunilor individuale nu reușesc să atingă obiectivul.
Propunerile lor emblematice pe plan intern — naționalizarea marilor corporații americane, creșterea numărului de judecători la Curtea Supremă, stabilirea unor limite de mandat pentru membrii Congresului, reforma finanțării campaniilor electorale și majorarea impozitelor pentru cei extrem de bogați — vizează schimbarea fundamentală a sistemului politic american, mai degrabă decât simpla alegere a unor lideri mai buni.
Teoria lor despre puterea politică este următoarea: câștigarea unui mandat este utilă, dar numai în măsura în care poate fi folosită pentru a schimba structural dinamica puterii dintre clasa corporativă dominantă și americanii obișnuiți care muncesc.
Congresmena Alexandria Ocasio-Cortez, când a fost întrebată despre o eventuală candidatură la președinție în 2028, a răspuns: „Ambiția mea este mult mai mare decât atât. Ambiția mea este să schimb această țară. Președinții vin și pleacă. Locurile din Senat și din Camera Reprezentanților, precum și funcționarii aleși vin și pleacă. Dar sistemul de sănătate cu plătitor unic este pentru totdeauna. Un salariu decent este pentru totdeauna. Drepturile muncitorilor sunt pentru totdeauna.”
În domeniul relațiilor internaționale, grupurile revoluționare susțin că sistemul politic actual a împins Statele Unite pe un drum inevitabil spre hipermilitarizare, spre amplificarea amenințărilor, spre extinderea excesivă a resurselor financiare și umane în aventurismul militar și spre perpetuarea rasismului sistemic intern în politica externă. Ei consideră legătura americană cu Israelul ca fiind exemplul central al tuturor problemelor acestei abordări; Palestina fiind
„una dintre marile probleme morale ale epocii noastre”
, așa cum afirmă Claire Valdez, candidată la Congres din New York.
Susținătorii schimbării susțin că sistemul prezintă defecte, însă consideră că merită majoritar păstrat. În perspectiva lor, acesta a fost subjugat și corupt de capital și de lăcomia companiilor, fiind susținut de o elită conducătoare care fie este coruptă, fie nu dispune de soluții. Cum spune James Talarico, candidatul democrat la Senat din Texas,
„Cred că trăim într-o eră a corupției, și nu mă refer doar la activități ilegale… Vorbesc despre corupție în sensul mai profund, despre putrezirea sistemelor noastre din interior spre exterior…”.
Mișcarea revoluționară vede conducerea ca pe un inamic, în timp ce reformatorii susțin că vinovații sunt un număr restrâns de entități care au preluat autoritatea asupra instituțiilor inițial concepute pentru poporul american. Această diferență generează o perspectivă distinctă asupra puterii: dacă se aplică reglementările corecte, există încredere că mecanismul existent va funcționa din nou. În consecință, în loc să distrugă, aceștia își propun să refacă.
În timpul unui miting electoral din iunie, Senatorul Jon Ossoff a ridicat această întrebare, imaginându‑se ce ar observa părinții fondatori ai Americii dacă ar pătrunde în prezent în SUA:
„Ar vedea o democrație pluralistă, oameni de toate culorile, descendenți din toate colțurile lumii, uniți dintr-o multitudine de națiuni într-una singură. Dar ar vedea și o națiune care, la apogeul bogăției și puterii sale, a căzut tocmai în capcanele pe care le temeau cel mai mult. Devorându-se pe sine într-un conflict acerb între facțiuni beligerante, capturată de interese speciale. Și ar vedea un președinte fără credință care exploatează această putreziciune pentru a urmări puterea absolută pe care ei înșiși au răsturnat-o”.
Susținătorii mișcării de renaștere susțin cu hotărâre ideea excepționalismului american și atribuie liberalismului american responsabilitatea pentru pacea și prosperitatea din ultimele 80 de ani. Ei consideră că Trump și partea dreaptă asociată mișcării MAGA reprezintă principalul pericol pentru această moștenire, pentru democrație și pentru valorile naționale ale Americii.
Diagnosticul pe care îl propun aceștia constată că Donald Trump și mișcarea MAGA au adus națiunea într-o stare de vitriol extrem de partizan și au forțat-o să se îndrepte spre o spirală de polarizare. Susținătorii mișcării de renaștere afirmă că aceste franjații generează disfuncționalități în
Chris Coons, senator care se prezință pentru reelegere în Delaware, a făcut un apel către alegători, declarând următoarele:
„La un moment dat, haosul, corupția și cruzimea [lui Trump] vor lua sfârșit. Și va fi nevoie de multă muncă pentru a reface lucrurile, pentru a curăța mizeria pe care a făcut-o, pentru a repara un sistem care este încă defect și care nu aduce rezultate pentru oamenii pe care îi reprezint în Delaware. Candidez pentru realegere pentru că treaba nu s-a terminat.”
Susținătorii mișcării de renaștere politică reprezintă cea mai vastă secțiune a partidului și se găsesc pe tot teritoriul național; printre ei se numără senatorul Chris Coons din Delaware, senatorul Chuck Schumer din New York, senatorul John Hickenlooper din Colorado, deputatul Tom Suozzi din New York, deputata Maggie Goodlander din New Hampshire, candidatul la Senat Chris Pappas din New Hampshire, candidatul la Senat Roy Cooper din Carolina de Nord, candidata la Camera Reprezentanților Rebecca Cooke din Wisconsin, precum și fostele candidate la Senat Janet Mills din Maine și Angie Craig din Minnesota. Întreg studiu poate fi citit aici.
COMENTARII / 0