Judecătorul Liviu Cârneciu, din Tribunalul Covasna, a fost printre magistrații prezenți la întâlnirea din 22 decembrie anul trecut la Cotroceni, în urma difuzării documentarului Recorder „Justiție capturată”.
În urma evenimentului de presă marți, organizat de președinte
Liviu Cîrneciu a afirmat că la întâlnirea respectivă, a perceput că președintele Dan a înțeles seriozitatea chestiunilor din Justiție care i-au fost aduse la cunoștință. Totuși, începând cu februarie al acestui an, a observat că președintele „începe să relativizeze” atât deficiențele evidențiate de documentarul Recorder, cât și cele
Citește șiAtac cibernetic la FBI, al doilea în câteva luni | „Suntem cu un pas înainte” spunea joi șeful instituției, Kash Patel | Ce se știe în acest moment
Magistratul analizează și modul în care Inspecția Judiciară a cercetat acuzele avansate de documentar și ajunge la concluzia că raportul întocmit nu a avut decât scopul de mușamalizare: „În opinia mea, au fost verificări de fațadă, menite doar să respingă criticile”, scrie judecătorul.
„Sunt convins că am fi văzut deja schimbări în bine dacă ar fi existat voință politică. Cred că o parte a clasei politice are interesul să lase lucrurile să treneze. O altă parte folosește tema justiției în scop populist și îi blamează în bloc pe toți magistrații, în condițiile în care problemele cele mai grave își au originea la vârful sistemului”, concluzionează Liviu Cîrneciu.
Îți prezentăm întregul mesaj al judecătorului Liviu Cîrneciu:
„Am participat la discuția publică de la Cotroceni din 22 decembrie 2025, după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”. Am plecat de acolo cu impresia că domnul președinte înțelesese gravitatea problemelor despre care îi vorbiserăm.
Înainte de reuniune, președintele a estimat că materialele primite de la magistrați însumează aproximativ 2.000 de pagini. Constatul publicat de Administrația Prezidențială a evidențiat și
Începând cu luna februarie, părea că președinte a început să minimizeze atât deficiențele menționate în documentar, cât și cele aduse de judecători. În data de 17 februarie a susținut că acuzațiile
„nu sunt dovedite cu fapte”
. În cadrul conferinței de ieri, a repetat aceeași idee.
Este dificil să se înțeleagă cadrul în care se solicită de la magistrați să prezinte dovezi privind neregulile. Aceștia pot menționa fapte și pot transmite documentele pe care le dețin, fapt care a avut loc deja. Verificarea posibilelor abateri disciplinare este responsabilitatea Inspecției Judiciare, iar investigarea eventualelor infracțiuni este atribuită procurorilor desemnați pentru acest scop. Modul în care funcționează aceste proceduri a fost subiectul criticilor din partea magistraților.
La o zi după ce a prezentat documentarul Recorder drept parte a unei „campanii de destabilizare a puterii judecătorești”, Secția pentru judecători a CSM a sesizat Inspecția Judiciară. În verificările efectuate după documentar, Inspecția nu a audiat niciunul dintre magistrații care au vorbit în materialele Recorder.
În privința schimbărilor de complet de la Curtea de Apel București, Inspecția a reconstituit parcursul dosarelor și a luat de bune justificările administrative. Într-unul dintre dosare, de pildă, a invocat integrarea unui judecător nou și echilibrarea volumului de muncă. În raport nu se arată ce date confirmau dezechilibrul și de ce integrarea noului judecător impunea schimbarea tocmai a acelui complet. Chiar în ședința în care Secția pentru judecători a aprobat raportul, un membru al CSM a semnalat că unele dintre motivele invocate de Inspecție nici nu se regăseau în hotărârile de colegiu.
În opinia mea, au fost verificări de fațadă, menite doar să respingă criticile. Pe de altă parte, folosirea selectivă a cercetărilor disciplinare împotriva unor magistrați incomozi întreține tocmai teama de a vorbi deschis despre aceste probleme.
Unele defecte din sistemul judiciar sunt atât de clare încât doar cei care aleg să nu le recunoască pot susține că nu există, iar magistrații nu trebuie să le demonstreze. Modificările bruște ale completului au prelungit procesele în dosare care au ajuns la prescripție. La Tribunalul București, șase completuri specializate, destinate să soluționeze și litigii legate de partidele politice, au fost create două zile după congresul unui partid politic și cu trei zile înainte de depunerea acțiunilor care contestau deciziile acelui partid.
Delegarea reprezintă o instituție esențială pentru a garanta conducerea temporară a unei instanțe sau a unei secții. Totuși, în ianuarie 2026, 430 dintre cele 657 funcții de conducere din instanțe erau ocupate prin această modalitate. În astfel de condiții, excepția s-a transformat în regulă. Delegările consecutive generează o dependență pe linie verticală, deoarece delegații solicită periodic aprobarea celor care decid dacă rămân în funcție. Se adaugă și promovările și concursurile de conducere, unde nu se poate determina cum s-au obținut punctajele candidaților, precum și transferurile în care aceleași criterii se aplică diferit pentru magistrați aflați în situații comparabile.
Sunt convins că am fi observat deja îmbunătățiri dacă ar fi existat voință politică. Consider că o secțiune din clasa politică dorește să permită evoluția naturală a lucrurilor. O altă secțiune exploatează subiectul justiției în scop populist și acuză în bloc pe toți magistrații, în timp ce problemele cele mai severe își au rădăcinile la vârful sistemului.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0