Curtea de Apel confirmă: Dan Dungaciu în fața instanței pentru abuz în serviciu

În aprilie 2024, Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de către DNA, iar dosarul său a stat aproape doi ani în faza de cameră preliminară, fiind parcurs de Tribunalul Bucureşti şi de Curtea de Apel. Un magistrat de la tribunal a necesitat un an şi patru luni, respectiv din septembrie 2024 până în ianuarie 2026, pentru a-şi motiva decizia, perioadă care depăşeşte cu mult termenul de 60 de zile recomandat de Codul de procedură penală.

La data de 07.06.2017, o serie de documente au fost semnate de către Dan Dungaciu, care deținea funcția de director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (denummit în continuare ISPRI), instituție publică subordonată Academiei Române. Aceste documente includeau un contract de împrumut de folosință și, ulterior, contractul de comodat nr.151/30.10.2017, precum și două acte adiționale, și anume nr.1/30.10.2019 și nr.2/30.10.2021. Aceste acte au fost încheiate între ISPRI, în calitate de comodant, și Asociaţia „Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică” (denumită LARICS), în calitate de comodatar. Prin aceste documente, ISPRI a oferit LARICS posibilitatea de a utiliza, în mod gratuit și fără organizarea unor licitații publice, două spații aflate într-un imobil, și anume o cameră cu o suprafață de 50 mp și o altă cameră cu o suprafață de 46 mp, ambele fiind proprietate publică a statului, aflate în administrarea Academiei Române și în folosința ISPRI. Această acțiune a fost considerată abuz în serviciu și a făcut obiectul unei trimiteri în judecată din partea DNA, potrivit Legii nr. 213/1998 și HG 451/2000.

În urma examinării documentelor, se arată că DNA consideră că, prin semnarea contractelor fără procedură de licitaţie, Dan Dungaciu a cauzat Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” o pierdere financiară de 101.607 lei, sumă care reprezintă valoarea chiriei nepercepute de către ISPRI de la o entitate privată, în urma cedării unor spaţii pentru folosinţă, şi a obţinut în acelaşi timp un avantaj economic injust pentru Asociaţia LARICS.

Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești

Pe durata procesului de judecată, apărarea lui Dan Dungaciu s-a axat pe argumentul că înregistrarea sediului Asociaţiei LARICS a avut caracter pur formal, fiind necesară doar pentru dobândirea personalităţii juridice; în realitate, spațiul a continuat să servească scopului inițial, angajații ISPRI desfășurându-și activitatea în acea locație. Obiectivul principal al înființării Asociaţiei LARICS a fost, potrivit susținerilor sale, atragerea de fonduri private și sprijinirea ISPRI prin organizarea de evenimente și seminarii.

În urma creării Asociaţiei LARICS, Dungaciu a informat judecătorii că au fost atrase fonduri pentru realizarea unor evenimente, investigaţii ştiinţifice, discuţii şi mese rotunde. Toate activităţile publice ale Asociaţiei LARICS au avut loc cu ISPRI drept principalul promotor, potrivit spuselor lui.

În fața instanței, Dan Dungaciu a susținut că nu și-a dat seama că și-ar fi îndeplinit în mod defectuos sarcinile de serviciu. De asemenea, a afirmat că rechizitoriul DNA

„abundă în aprecieri contradictorii, nesusţinute de probe”

.

Joi, Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă contestaţia înaintată de Dan Dungaciu, confirmând astfel decizia anterioară a unui judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, care în septembrie 2024 a stabilit că probele au fost administrate în mod legal, că actele de urmărire penală au fost efectuate corespunzător şi că sesizarea instanţei cu rechizitoriul DNA a fost făcută în conformitate cu legea.