În urma deciziei Guvernului Ilie Bolojan de a realoca fondurile destinate remunerației magistraților către sprijinul financiar pentru pensionari și acoperirea datoriilor locale, Curtea Supremă de Justiție a reacționat prompt.
Curtea Supremă de Justiție, sub conducerea magistratului Lia Savonea, a făcut public anunțul că va iniția o acțiune în justiție împotriva Guvernului Ilie Bolojan pentru că nu a respectat hotărârile judecătorești.
Deciziile Guvernului României au repercusiuni negative asupra drepturilor judecătorilor, generând îndoieli privind respectarea valorilor fundamentale ale statului de drept.
„Guvernul României adoptă măsuri cu efect de restrângere și de afectare a drepturilor judecătorilor. Practica ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
Nu se poate spune că aceste măsuri sunt în acord cu principiile de bază ale unui stat democratic. nu este un paragraf, ci doar unul din 2. Vreau sa reiau doar primul paragraf din stire:
Curtea Supremă de Justiție anunță că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești. Executivul a luat banii de la magistrați și i-a dat la ajutoarele pentru pensionari și primării
Curtea Supremă de Justiție a luat notă cu preocupare de comportamentul Guvernului României, care în mod repetat și sistematic a implementat măsuri restrictive și afectează drepturile magistraților. Aceste măsuri au început cu modificările aduse regimului pensiilor și au continuat recent cu nesăvârșirea obligațiilor legale privind executarea hotărârilor judecătorești definitive.
Urmările acestui eveniment nu sunt un caz izolat, ci mai degrabă o consecință a unei politici care provoacă îndoieli considerabile privind supremația legii și funcționarea statului de drept.
Hotărârea judecătorească are caracter obligatoriu și nu admite amânări.
Orice încercare de a o reinterpreta sau executa în mod selectiv este inacceptabilă.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Nu se poate face excepție de la această regulă, deoarece ea reprezintă o garanție a respectării statului de drept.
Curtea Supremă de Justiție afirmă că atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, acest comportament este incompatibil cu ordinea juridică.
„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”
, se arată într-un comunicat emis de Curtea Supremă.
Curtea Supremă de Justiție a transmis un comunicat prin care anunță intenția de a iniția o acțiune judiciară împotriva Guvernului Ilie Bolojan.
Executivul a decis redistribuirea fondurilor destinate magistraților către alte scopuri, respectiv ajutoarele pentru pensionari** și **primării.
Această decizie a Curții Supreme de Justiție are drept cauză nerespectarea hotărârilor judecătorești de către Guvern.
Comunicat ÎCCJ
Într-o declarație recentă, Curtea Supremă de Justiție a subliniat că nu va tolera situația în care deciziile judecătorești să fie considerate drept simple sugestii.
„ÎCCJ nu acceptă ca hotărârile instanțelor să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea hotărârilor este o obligație constituțională”
Astfel, Curtea reafirmă importanța respectării obligatorii a deciziilor judecătorești, obligație care decurge direct din lege.
Hotărârile judecătorești definitive constituie titluri executorii care garantează drepturi acquisite, a căror executare întârziată, pe durate considerabile, aduce atingere dreptului de proprietate și compromite stabilitatea juridică.
Curtea Supremă de Justiție consideră că deciziile instanțelor judecătorești nu ar trebui să fie privite ca simple recomandări, ci ca hotărâri care trebuie respectate. Statul român are obligația de a respecta aceste decizii, atât din punct de vedere constituțional, cât și internațional, în calitate de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești.
Guvernul este acționat în judecată de către Înalta Curte de Justiție pentru că nu respectă hotărârile judecătorești.
În urma lipsei unor măsuri care să fie conforme cu legislația în vigoare, Curtea Supremă va întreprinde toate demersurile legale posibile, printre care și înaintarea unei acțiuni în justiție împotriva Guvernului, astfel încât acesta să fie obligat să aloce fondurile necesare îndeplinirii obligațiilor scadente.
Respectarea statului de drept este considerată de ÎCCJ o chestiune care nu poate fi supusă negocieriilor.
Hotărârile judecătorești au caracter obligatoriu și nu pot fi considerate opționale.
Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională
, subliniază ÎCCJ, care încheie astfel:
Curtea consideră că statul de drept și hotărârile judecătorești nu sunt negociabile și nici nu pot fi executate facultativ.
a fost restructurat la
Curtea de ÎCCJ subliniază că statul de drept nu admite niciun compromis.
În acest context, se consideră că hotărârile judecătorești sunt obligatorii și nu pot fi aplicate în mod facultativ.
În opinia sa,
Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională
.
Prin urmare, statul de drept și hotărârile judecătorești sunt considerate de ÎCCJ ca fiind n negociabile și obligatorii.
COMENTARII / 0