Dăianu: Politicienii trebuie să guverneze acum, nu cu gândul la 2028

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că instabilitatea politică provocată de moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan are repercusiuni directe asupra economiei. Într-o...

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că instabilitatea politică provocată de moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan are repercusiuni directe asupra economiei.
Într-o declarație pentru Digi24, el a subliniat că scăderea rapidă a valorii leului și volatilitatea piețelor financiare sunt consecințe directe ale crizei politice.

„în mod nemijlocit”

legate de această criză, a adăugat el, avertizând că România se expune riscului de a fi sancționată de investitori în cazul în care procesul de reducere a deficitului bugetar este abandonat.

Citește șiPărinții ar putea primi și salariu, și indemnizație de creștere a copilului. Proiectul a trecut de votul comisiei

Euro a înregistrat o creștere fulminantă, atingând o valoare apropiată de 5,22 lei, conform cotației oficiale, după o apreciere de 12 bani într-un interval de timp extrem de scurt, mai puțin de o săptămână.
Moneda europeană a atins, pe piața interbancară, chiar și nivelul de 5,24 lei, ceea ce reprezintă un nou record istoric pentru România.
În paralel, inflația persistă la un nivel apropiat de două cifre, în timp ce deficitul bugetar rămâne cel mai ridicat din cadrul Uniunii Europene.

Conform informațiilor oferite de sursa citată, se înregistrează o scădere a deficitului bugetar în primul trimestru al anului curent, 1% fiind valoarea înregistrată, spre deosebire de 2,28% raportate în aceeași perioadă a anului trecut; cu toate acestea, obiectivul pentru întreg anul 6,2% din PIB rămâne o provocare majoră.

Exprimându-se recent, Daniel Dăianu a afirmat:

„Piața valutară este cea mai nervoasă”

Aceste declarații au fost făcute în urma evoluțiilor recente de pe piețele financiare.

În urma evenimentelor recente, președintele Consiliului Fiscal a afirmat că răspunsul pieței valutare nu a fost deloc surprinzător, având în vedere contextul de instabilitate politică și dezechilibrele economice care existau deja.

Daniel Dăianu a afirmat că fluctuațiile pe piața valutară sunt strâns legate de criza politică actuală. Moneda națională a înregistrat o relativă stabilitate recent, ca urmare a perspective unei ajustări bugetare semnificative, proces început încă din anul precedent, și a bugetului pe acest an, care vizează un deficit de 6,2% din PIB. În acest context, tensiunile pe piața valutară sunt de înțeles, mai ales într-o economie cu dezechilibre majore, precum cea a României, caracterizată prin deficit bugetar și deficit extern.

Nu este surprinzător că am ajuns în această situație. Este cea mai nervoasă piață, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, pentru că acolo există jucători cu experiență, care lucrează cu orizonturi de timp mai lungi și nu vând sau cumpără în mod speculativ.

Piața valutară are o importanță deosebită, deoarece o scădere a valorii leului poate influența costul importurilor și alți indicatori care afectează viața cetățenilor români. Daniel Dăianu a avertizat că riscul cel mai mare este acela de a fi martorii unei opriri a procesului de corecție, într-o intervenție la Digi24.

România se va confrunta cu repercusiuni imediate pe piețele financiare, care vor repercuta critic asupra economiei sale. Impactul va fi resimțit în urma unei posibile devalorizări.

România se confruntă cu o perioadă în care nu își poate permite să ignore procesul de scădere a deficitului bugetar, a declarat Daniel Dăianu.
El a criticat vehement afirmațiile politicienilor care promit scăderi de impozite sau minimalizează gravitatea problemei deficitului bugetar.

Consolidarea fiscal-bugetară implică inevitabil anumite costuri. Daniel Dăianu a afirmat că nu există o soluție care să nu implice niciun cost.

Putem concepe strategii menite să sprijine anumite ramuri economice și chiar să elaborăm un plan de măsuri destinat consolidării economiei.

Însă, în cadrul acestui proces de ajustare, devine extrem de dificilă discuția despre relansarea economică.
Aceasta se datorează necesității de a diminua deficitul bugetar, în loc de a-l menține la nivelul de 6% din produsul intern brut.
De asemenea, orice intenție de reducere a taxelor și impozitelor ar declanșa imediat o reacție negativă din partea piețelor, care ar penaliza România.
Aceste piețe, indiferent dacă ne plac sau nu, sunt esențiale pentru asigurarea finanțării și refinanțării economiei românești.

România se confruntă cu o situație economică în care nu poate ocoli necesitatea de a lua împrumuturi, a declarat economistul Daniel Dăianu.
Deficitul bugetar este o problemă crucială, a afirmat el, răspunzând declarațiilor unor politicieni care consideră că acest aspect nu este atât de semnificativ.

„Cum să nu fie important deficitul bugetar?”

a întrebat Daniel Dăianu, adăugând că aceiași politicieni care susțin că deficitul bugetar nu contează sunt cei care critică puternic nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de țară.

„Împrumuturile acestea nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice la un moment dat. Dacă am putea să nu mai facem împrumuturi, dar nu se poate.”

Nicolae Ceaușescu a implementat o strategie de eliminare a datoriei externe în perioada comunistă, care a avut consecințe nefaste pentru populație.

„Ceaușescu a încercat ca România să nu mai facă împrumuturi. Și-a introdus o politică, care a adus beznă și multe necazuri populației din România. Atunci a încercat practic să nu mai existe datorie publică. Noi nu avem ce să facem.”

Această abordare a dus la beznă și numeroase necazuri pentru cetățenii români.

România se confruntă în continuare cu o situație bugetară precară, potrivit lui Daniel Dăianu, care a subliniat că, deși anul trecut au fost implementate măsuri de ajustare fiscală, vulnerabilitatea țării persistă.
Este o realitate că cei care au contribuit la creșterea deficitului bugetar peste 9% în 2024 ar trebui să fie mai rezervați în declarații.
În ciuda eforturilor de ajustare din 2025, România încă înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană.

Nu avem ce să facem. Aceasta este realitatea. Nu vom primi pomeni.

România se confruntă cu o perioadă în care guvernarea eficientă este esențială, a declarat Daniel Dăianu, într-un mesaj adresat politicienilor, subliniind că „

Țara trebuie guvernată acum, nu din perspectiva alegerilor din 2028

”. În acest context, el a avertizat că țara nu are luxul de a încerca soluții nedovedite, reiterând ideea că „

România nu își permite experimente

”.

Impactul unei crize politice prelungite asupra economiei a fost subiectul unei întrebări adresate, la care răspunsul a fost că scenariul respectiv este unul complex.
România dispune însă de un buget deja stabilit și de câteva indicatori pozitivi înregistrați în primele luni ale anului.
Acestea sunt considerate semnale bune în contextul respectiv.

În mod evident, bugetul național este o necesitate stringentă. România se confruntă cu această problemă într-un moment în care bugetul era deja în construcție. Performanțele economice din primul trimestru sunt pozitive, însă impactul nefastei confruntări din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale a împiedicat o scădere mai rapidă a inflației pe plan local. Sunt de părere că rezultatele execuției bugetare viitoare vor confirma că se înregistrează progrese în direcția corectă. Există persoane din cadrul administrației publice care se vor asigura că fondurile europene vor fi absorbite, chiar dacă s-ar putea ca toată suma disponibilă prin PNRR să nu poată fi valorificată pe deplin.

România se confruntă cu o situație delicată, avertizează Daniel Dăianu, care subliniază că țara noastră nu are luxul de a se permite instabilitate politică sau abordări experimentale.

„Spre deosebire de alte țări, unde vin și pleacă guverne, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm, să facem experimente.”

El adaugă că, în ciuda necesității unui guvern, consecințele nefaste ale crizei actuale ar fi putut fi evitate printr-o înțelegere profundă a situației și respect față de cetățeni.

„Chiar dacă, finalmente, țara va avea un guvern, pentru că nu poți să rămâi cu administrație publică fără un guvern la vârf, vă spun că putea să fie evitat acest eveniment urât dacă exista respect față de situația cetățenilor și înțelegere adâncă a consecințelor acestei crize.”

Daniel Dăianu a lansat o critică la adresa modului în care dezbaterile politice se concentrează deja pe perspectiva îndepărtată a alegerilor din 2028.

Țara trebuie guvernată acum, nu din perspectiva alegerilor din 2028

, a declarat el, subliniind necesitatea ca țara să fie condusă efectiv în anii 2026 și 2027.
El a accentuat importanța continuării reformelor și a corectării bugetare, criticând tendința politicienilor de a se focaliza pe viitoarele runde electorale.
În loc să se gândească la viitorul îndepărtat, Dăianu a sugerat că liderii politici ar trebui să se concentreze pe prezent și să comunice clar măsurile necesare în acest moment.
În esență, el a cerut ca politicienii să se abțină de la a vorbi despre viitoarele alegeri și, în schimb, să se concentreze pe ceea ce trebuie realizat în momentul de față.

281 de voturi au fost exprimate în favoarea moțiunii de cenzură depusă de reprezentanții Partidului Social Democrat, Alianței pentru Unirea Românilor și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan, fapt care a avut loc marți și a rezultat în adoptarea acesteia, ducând la demiterea Executivului și la începerea discuțiilor pentru constituirea unei noi majorități în Parlament.

COMENTARII / 0