Danezilor li se închide soarele: de ce nu instalează panouri pe lanurile de grâu?

În Danemarca, extinderea energiei solare a devenit un subiect controversat, mai ales în zonele rurale, unde rezidenții sunt îngrijorați de impactul asupra peisajului și a...

În Danemarca, extinderea energiei solare a devenit un subiect controversat, mai ales în zonele rurale, unde rezidenții sunt îngrijorați de impactul asupra peisajului și a prețurilor proprietăților. Această dezbatere a luat o turnură politică, cu partidele de dreapta, precum Democrații Danezi, care au devenit o voce puternică împotriva proiectelor de energie solară.

Inger Støjberg, lidera partidului populist de dreapta Democrații Danezi, a declarat într-un discurs din 2024: „Spunem da lanurilor de grâu, și spunem nu câmpurilor de fier!” Acest discurs a reflectat sentimentul tot mai puternic de opoziție față de energia solară în rândul alegătorilor danezi.

Energia solară a devenit o problemă cheie în campania electorală din Danemarca, care este considerată una dintre cele mai ecologice țări din lume. Deși Danemarca generează 90% din energia electrică din surse regenerabile, extinderea energiei solare a alarmat unele regiuni în care se concentrează construcțiile.

Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează
  • Energia solară s-a triplat, de la 4% din producția de energie a Danemarcei în 2021 la 13% în 2025.
  • Câteva sate s-au trezit înconjurate de siliciu.

Oponenții parcurilor solare spun că panourile fotovoltaice sunt urâte, distrug natura și scad prețurile proprietăților în zonele rurale neglijate. Imaginile filmate cu drona ale fermelor înconjurate au devenit un simbol al extinderii urbane excesive.

Campania împotriva energiei solare a determinat chiar și unele partide consacrate să-și modereze sprijinul acordat energiei solare. Lukas Slothuus, cercetător în politica climatică la Universitatea din Sussex, a declarat că Partidul Democraților Danezi a oferit un „vector clar pentru a articula acea nemulțumire din punct de vedere politic” la nivel național.

„Extrema dreaptă a realizat – și a decis – că clima este un teren de luptă electoral puternic”, a spus el. „Este vorba doar de a găsi o singură problemă în jurul căreia să se concentreze.”

Rezistența a dus la anularea unor proiecte. Municipalitatea din Køge a votat în ianuarie anularea unui parc de energie regenerabilă în Vallø, iar în Viborg, consiliul a votat luna trecută oprirea unei ferme solare planificate în Iglsø.

În Samsø, prima insulă din lume alimentată în totalitate cu energie regenerabilă, consilierii de pe întreg spectrul politic au votat anul trecut respingerea unui parc solar. În Ringkøbing-Skjern, centrul solar al țării, apetitul pentru proiecte noi s-a epuizat.

Mads Fuglede, un politician al Partidului Democraților Danezi, a declarat: „Panourile solare au devenit un simbol al elitei politice care dorește o tranziție verde și nu-i pasă ce se întâmplă cu mediul rural.”

Partidul Democraților Danezi afirmă că susține trecerea la o economie curată, dar Mads Fuglede a spus că partidul nu se opune energiei solare ca tehnologie, ci doar modului în care este implementată.

Danemarca se bucură de mult timp de sprijinul publicului pentru trecerea la o economie curată și pentru reguli ecologice ambițioase. Un sondaj realizat în noiembrie a arătat că 77% dintre persoanele al căror vot a fost influențat de proiectele de energie verde erau în favoarea acestora.

Dar, dintre cele două mari partide populiste de dreapta, a căror bază electorală este concentrată în regiunile rurale, peste 80% s-au opus. Unii susțin că zgomotul politic din jurul energiei solare nu corespunde amplorii problemei.

Asociația Daneză pentru Energie Solară a declarat că panourile solare acoperă echivalentul a doar 0,2% din terenurile agricole daneze.

Unele municipalități au răspuns la reacția negativă promovând proiecte cu mai puțină fanfară. Camilla Holbech, vicepreședinta pentru energie regenerabilă la Green Power Denmark, a declarat: „Politicienii municipali care sunt în favoarea proiectelor au adoptat o abordare discretă: fără a se pronunța prea tare, pur și simplu au ieșit și au pus lucrurile în practică.”

Rezistența a ridicat întrebări mai ample despre modul în care dezvoltatorii de energie curată pot câștiga sprijinul comunităților locale pe fondul boom-ului energiei regenerabile.

Henrik Stiesdal, un inventator care a construit una dintre primele turbine eoliene din Danemarca, a declarat: „Lucrul care s-a schimbat față de primele decenii este Facebook. Chiar dacă majoritatea populației consideră că lucrurile merg bine, poți găsi suficienți localnici și suficienți oameni care nu sunt din zonă, dar sunt furioși, care să-și exprime opiniile.”

În cele din urmă, cea mai mare amenințare pentru energia solară ar putea fi propriul său succes. Proiectele din Danemarca au puține zile însorite pe an în care pot genera profit, iar pe măsură ce s-au instalat mai multe panouri solare, numărul zilelor cu prețuri negative la energie electrică a crescut vertiginos.

Torsten Hasforth, economistul șef al Concito, a declarat: „În următorii 10 ani, așteptările oficiale sunt de o creștere foarte mare a cantității de energie solară produsă. Dar acest lucru se ciocnește cu realitatea de pe teren – nu pot genera profit.”

El a spus că unii dezvoltatori nu au reușit să implice comunitățile locale, dar că reacția negativă este „ceva ce poate fi gestionat”.

„Oponenții panourilor solare sunt întotdeauna fericiți să arate imagini filmate cu drona”, a spus el. „Dar nimeni nu privește lumea prin intermediul unei drone. Suntem o țară plată. Este destul de ușor să le ascundem.”

COMENTARII / 0