Daniel Dăianu: Ieșirea în forță din coaliție nu face bine României

În cadrul unei conferințe economice organizate de ziarul Bursa, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un avertisment privind situația politică din România, pe care...

În cadrul unei conferințe economice organizate de ziarul Bursa, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un avertisment privind situația politică din România, pe care a calificat-o drept „evitabilă”, concomitent cu o criză fiscală. Țara are nevoie de o rezolvare rapidă pentru a preveni consecințele nefaste.

„Să ieși cu atâta hărmălaie din coaliție nu servește României”

a declarat el, subliniind necesitatea unei soluții urgente.

Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027

Într-un moment extrem de nefaste, o coaliție se destramă în urma unui scandal. Acest eveniment are loc într-un context deosebit de inoportun. Nu este clar ce repercusiuni negative va avea această destrămare pentru țară.

În legătură cu destrămarea coaliției guvernamentale, Daniel Dăianu a avut o poziție fermă:

„Dacă se considera la început că ideologiile nu erau suficient de apropiate, nu trebuiau să se căsătorească. Dar să ieși cu atâta hărmălaie și cu atâta scandal după ce s-a convenit pe un program, nu servește României.”

Afirmând acest lucru, el a evidențiat importanța stabilității politice pentru țară.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a evitat să propună soluții politice specifice, invocând limitările mandatului său. El a accentuat însă că imaginea României în fața piețelor financiare este extrem de nefavorabilă în prezent. Pe lângă impactul extern și presiunile fiscale, România se confruntă acum cu o criză politică, care, potrivit lui, era la fel de previzibilă ca un dezastru natural.

„care era evitabilă, ca și războiul”

, a declarat el. În urma crizei politice, costurile de împrumut ale României au depășit 7%, iar o creștere cu un singur punct procentual al costului datoriei publice se traduce prin 240 de milioane de euro în cheltuieli suplimentare.

În urma analizei, Daniel Dăianu a tras o concluzie sumbră:

„Trebuie să se găsească o soluție care să limiteze stricăciunile pentru țară.”

Acest avertisment a fost lansat pe fondul unei crize politice acute.

România este afectată de un deficit care reprezintă un blestem structural pentru țară.

Situația fiscal-bugetară a României a fost descrisă de Daniel Dăianu ca fiind extrem de vulnerabilă, fiind considerată una dintre cele mai fragile din cadrul Uniunii Europene.

În anul 2024, bugetul a înregistrat un deficit care a depășit 9% din Produsul Intern Brut, raportat la o creștere economică modestă de numai 0,7%.

„În realitate, eram extrem de aproape de o situație de stagnare, chiar dacă se injectau sume considerabile de bani în economie”

, a afirmat Daniel Dăianu. Astfel, majorările de salarii și pensii au avut loc, însă resursele financiare au fost direcționate către acoperirea deficitului, și nu către progresul real al dezvoltării.

Pentru anul 2025, 6,2% reprezintă ținta de deficit, echivalentă cu o revenire la parametrii înregistrați în 2023. Evenimentele din 2024 au avut un impact semnificativ, a remarcat el. Procesul de ajustare nu se încheie aici, deoarece deficitul trebuie redus treptat la 3% până la sfârșitul anului 2026.

Motivul pentru care România nu poate fi comparată cu Japonia este o întrebare pertinentă.

Potrivit lui Daniel Dăianu, vulnerabilitatea financiară a României se dovedește a fi mai complexă decât o sugerează o analiză superficială: spre deosebire de alte țări cu niveluri ridicate ale datoriei, România se confruntă atât cu un deficit bugetar considerabil, cât și cu un deficit semnificativ în contul curent – o situație duală de dezechilibru care o face extrem de dependentă de dinamica piețelor financiare internaționale.

El a explicat că modelul japonez, unde populația cumpără toate obligațiunile guvernamentale, nu este cazul țării noastre. În schimb, investițiile sunt plasate pe piețele financiare internaționale. Acest lucru înseamnă că orice creștere a aversiunii la risc are drept rezultat costuri mai mari de finanțare.

În scenariul în care corectarea fiscală pentru anul 2026 se încheie la un nivel de 6%, datoria publică ar putea ajunge să reprezinte 80% din PIB într-un interval de timp relativ scurt.

„Iar am da totul peste cap”

, a lansat avertismentul Daniel Dăianu.

Țara are nevoie de o abordare alternativă, și anume colectarea eficientă a veniturilor deja existente, în loc de introducerea unor noi taxe.

Potrivit economistului, majorările de taxe nu reprezintă o soluție viabilă pe termen mediu, deoarece „ar constitui o abordare extrem de dăunătoare pentru orice guvern”. În loc de acestea, el consideră că îmbunătățirea substanțială a procesului de colectare este o alternativă mai bună în vederea consolidării finanțelor.

În România, procentul de necolectare a TVA-ului se ridică la aproximativ 30%, în timp ce cel referitor la impozitul pe profit depășește 40%. Aceste cifre evidențiază o problemă majoră legată de fraudarea fondurilor publice, și nu de nivelul în sine al impozitelor. Potrivit acestuia,

„Bugetul public este o vacă de muls – nu doar de companiile de stat cu pierderi cronice, ci și de întreprinderi private care mulg bugetul prin diverse mecanisme.”

Această situație conduce la consecințe economice nefaste.

Printre soluțiile sugerate se numără o reformă radicală a legislației privind insolvența, măsuri mai drastice de blocare a conturilor, precum și crearea unei coaliții instituționale alcătuite din ANAF, justiție și un mediu de afaceri integru, cu scopul de a eradica „ecosistemul corupției”. Daniel Dăianu a afirmat, de asemenea, că diminuarea deficitului bugetar reprezintă

„o chestiune de securitate națională”

.

Costurile suplimentare pentru apărare sunt considerate o povară inevitabilă.

În urma analizei, Daniel Dăianu a subliniat creșterea cheltuielilor pentru apărare, care sunt prognozate să crească de la 2,3% la minimum 3,5% din PIB, ceea ce reprezintă o presiune suplimentară de peste un punct procentual asupra bugetului deja suprasolicitat. Discuțiile despre alocarea a 5% din PIB pentru apărare, menționate la nivelul NATO, par imposibil de gestionat fără să aibă consecințe grave.

COMENTARII / 0