Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că România se poate confrunta cu „riscuri enorme” dacă politicienii de la București nu votează urgent un guvern cu puteri depline.
Profesorul Daniel Dăianu a declarat la Interviurile Libertatea că încrederea piețelor externe în România a scăzut, iar asta va duce la împrumuturi mai scumpe. „Cu cât se prelungește criza politică și se vorbește despre alegeri anticipate, apetitul (n.red. – investitorilor pentru titlurile de stat emise de România) scade”, atrage atenția președintele Consiliului Fiscal.
Un specialist în economie afirmă că Luca Niculescu ar trebui numit premier, deoarece țara are nevoie cât mai repede de rectificare bugetară, de o lege a bugetului pe 2027 și de gestionarea crizelor energetică și de securitate în lunile de iarnă.
Citește șiCap de porc la poarta lui Marius Lulea: mesaj amenințător în Tunari
Libertatea: Începem cu o veste din weekend-ul care tocmai a trecut privind o decizie a președintelui american Donald Trump. El a anunțat, că în urma negocierilor cu Moscova, a decis să relaxeze un pic sancțiunile împotriva Rusiei, iar Statele Unite să importe motorină. Asta deși știm că Statele Unite sunt un exportator de motorină destul de mare, de combustibili în general. De ce Statele Unite au nevoie acum, de aceste importuri, din Rusia?
Daniel Dăianu a subliniat necesitatea de a analiza piața internațională, menționând că nu se reduce la o relație bilaterală. O aprovizionare mai bună a pieței globale ar reprezenta un avantaj. Donald Trump este cunoscut pentru obsesia sa față de prețurile ridicate ale combustibililor în Statele Unite, în special motorina. Decizia menționată este de asemenea influențată de alegerile din Statele Unite, care au loc pe 3 noiembrie, când americanii aleg noi reprezentanți pentru Congres.
Nu cred că va avea un impact această decizie a președintelui Trump, nu cred că va influența rezultatul alegerilor.
Libertatea: Ce motive? Și credeți că această acțiune a președintelui Trump va reduce costurile la combustibili, și în Europa?
Daniel Dăianu: Nu prea mult, pentru că războiul din Orientul Mijlociu încă nu a calmat tensiunile; de fapt, poți spune că situația s-a agravat. Arabia Saudită nu a reușit să se apere. Ai observat distrugerea aeroportului din Riad în weekend? Atâta timp cât strâmbtoarea Ormuz rămâne un blocaj în transportul gazului, nu cred că piața energetică globală se va îmbunătăți. Este
Președintele Trump a anunțat și o încetare a ostilităților dintre Rusia și Ucraina. Rușii atacă infrastructura energetică, ucrainenii ripostează prin atacuri împotriva rafinăriilor din Rusia. Dar vedeți, anunță președintele Trump, iar președintele Zelenski nu știa. Vă dați seama în ce lume stranie trăim?
Libertatea: Cum explicați faptul că această mișcare a importurilor de motorină din Rusia, realizată acum, nu ajută președintele Trump, având în vedere că se apropie înainte de alegeri?
Daniel Dăianu: Mai este foarte puțin timp, iar situația politică din Statele Unite nu izvorăște numai din ceea ce se întâmplă la pompe, în aprovizionarea cetățenilor americani cu motorină, cu diesel. Situația este mult mai complicată. Și eu prevăd o revenire puternică a democraților. Nu știu dacă vor câștiga și Senatul. Oricum, nu pot să spun că e un cântec de lebădă al cuiva dar se pot schimba multe.
Însă, mai mult decât această decizie privind exportul de motorină din Rusia, contează ce se va întâmpla cu războiul dintre Rusia și Ucraina. Este îngrozitor. Și unde are dreptate președintele Trump este privind pierderile de vieți omeneși. Un milion de o parte și de alta. Aici este greu. Umblăm toți cu estimări. Însă pierderile sunt foarte mari, pierderile materiale, suferințele ucrainenilor, suferințele oamenilor în general, este cumplit. Este cumplit că după tragedia din fosta Iugoslavie să te fi gândit că se va mai întâmpla în Europa o asemenea tragedie.
Libertatea: Ajungem la situația României care nu are de peste cinci luni, un guvern cu puteri întregi.
O altă dramă. Daniel Dăianu:
Libertatea: Este o dramă?
Daniel Dăianu a declarat:
Este o dramă.
Libertatea afirmă:
Suntem în situația în care investițiile străine au scăzut, nu?
Daniel Dăianu: Sunt în scădere, da.
Libertatea a menționat că, de asemenea, investițiile în titluri de stat reflectă încrederea în România, de fapt.
Daniel Dăianu a subliniat că credința în România se scade, deși se operează într-un paradox:
Libertatea: Pentru că nu poate atrage bani sau pentru că nu-i poate atrage la niște dobânzi rezonabile?
Daniel Dăianu: Este atât de evident, pentru că nu poți să î
Libertatea: Dar ne împrumutăm la dobânzi de peste 7%, nu?
Daniel Dăianu a declarat că România nu se află în stare de disperare. Totuși, ar putea ajunge într-o situație critică dacă, de exemplu, nu ar exista un guvern. El exprimă speranța ca guvernul condus de Luca Niculaescu să fie aprobat.
Libertatea: Aveți cunoștință personală cu Lucan Niculescu?
Daniel Dăianu: Da, îl am în cunoștință. Nu pot afirma că am o legătură strânsă. În fiecare ocazie, eleganța sa m-a lăsat fără cuvinte. Este un gânditor rafinat.
Libertatea: În această dimineață, domnul Luca Niculescu a spus la postul public de radio, la Radio România Actualități, că propune partidelor o înțelegere pentru șase luni. Asta este o noutate.
Daniel Dăianu: În mediul public român s-a continuat să se discute despre un guvern de armistițiu.
Libertatea: ați menționat că este nevoie de un guvern care să efectueze rectificări urgente și să pregătească proiectul de buget.
Daniel Dăianu: Și chestiunea energetică… Chiar eu am făcut o propunere acum un an, am spus că se poate ajunge la vouchere. Adică să dai vouchere cetățenilor pentru o anumită cantitate și ca să asiguri fiecărei familii o cantitate de combustibil.
Libertatea: Statul se permite să reducă și mai mult taxele la combustibili?
Daniel Dăianu: Opinia mea este că nu. Poate face așa ceva dacă obține resurse din altă parte. Eu nu văd asta în condițiile în care în 2027, trebuie să continuăm această corecție fiscal-bugetară și trebuie să mergem înainte. Să știți că piețele sunt nemiloase. E adevărat că există un dictat al piețelor financiare. Nu e al unor superputeri, ci al piețelor financiare, de unde ne împrumutăm. Nu reușim să mergem cu deficitele în jos, atunci costul crește, este mai greu de finanțat și refinanțat deficitul și datoria publică și necazurile se pot înmulți. Nu mai putem stabiliza datoria publică, intrăm în mare necaz.
Libertatea: De ce are nevoie tot timpul România de împrumuturi? Vă rog pe dumneavoastră să ne explicați. Pentru că se tot vorbește de creșterea datoriei publice și despre faptul că ne împrumutăm la dobânzi mari. De ce ne împrumutăm noi tot timpul?
Daniel Dăianu: Multe state s-au împrumutat. Dar știți că, în istorie, sunt rare situațiile prelungite de deficit zero. Se pot întâlni și situații de surplus, adică să ai un surplus în privința balanței bugetare. Dar de multe ori, apar deficite. Ce contează este ca aceste deficite să fie suportabile, să nu complice starea datoriei publicei, adică datoria publică dacă scapă de sub control, atunci ești copleșit și ești la mâna piețelor.
Libertatea: 61% este creșterea datoriei publice pe care o deținem în prezent.
Daniel Dăianu: Această datorie publică, analizată dintr-o perspectivă europeană, nu ar fi alarmantă. Totuși, ea este evaluată împreună cu deficitul bugetar, care până anul precedent, în România, a reprezentat cea mai mare sumă din Uniunea Europeană.
Polonia și Ungaria vor înregistra în acest an deficite mai mari decât României. În schimb, deficitul bugetar al României trebuie evaluat în raport cu deficitul de cont curent, adică cu deficitul extern al țării. Deficitele de cont curent ale Polonia și Ungaria sunt mult mai mici. Prin urmare, România se finanțează pentru a acoperi deficitul de cont curent, nu din piața internă, ci din piața externă. În plus, piețele financiare interne ale României sunt subțiri.
Prin urmare, deficitele mici constituie un avantaj, chiar dacă unii susțin contrariul, susținând că dezvoltarea nu poate fi realizată cu deficituri reduse. Această afirmație este nefondată. În special, România a beneficiat de numeroase fonduri europene. Astfel, ar trebui să valorificăm aceste fonduri la maximum, efectuând investiții inteligente, pentru a evita intervenția <
Libertatea: Care este marja bugetară pe care o va avea viitorul guvern dacă: deficitul estimat va fi de 6% din PIB în acest an, vom încheia anul cu o mică recesiune, deci fără creșterea PIB-ului, și mai trebuie și să reducă cheltuielile?
Daniel Dăianu a precizat că se poate ajunge la un deficit de 5–5,5% din produsul intern brut în 2027, dacă se adopta o indexare prudentă. Această indexare prudentă înseamnă că creșterea nominală a pensiilor nu trebuie să depășească creșterea nominală a PIB-ului.
PIB se ridică atât în termeni reali, cât și în cei nominali, deoarece valorile nominale iau în calcul și inflația. Adunând creșterea reală la inflație, se obține nivelul PIB-ului în termeni nominali. Este recomandat ca majorarea pensiilor să nu fie excesivă.
Acesta este mecanismul care îți permite să nu pierzi din profitul obținut de buget prin înghețarea salariilor și pensiilor, să nu se reducă acest câștig în 2027 și este logic să procedezi astfel. În ceea ce privește Legea salarizării unitare, este recomandat să se ajungă la un consens între toate părțile.
Libertatea: Conform acestei surse, ne aflăm într-o situație în care există riscul de a pierde o nouă oportunitate. Din fondurile alocate prin programul SAFE, peste 20 de miliarde de euro rămân necheltuite.
Daniel Dăianu afirmă că România dispune de 16 miliarde și ceva.
Dar sunt alte țări care nu au semnat contracte de toate sumele alocate și acele sume se redistribuie. Sunt împrumuturi. Își permite România să le mai ia?
Daniel Dăianu a subliniat că este esențial să avem o armată orientată spre apărare, nu una ornamentală. Astfel, capacitatea de apărare devine indispensabilă în contextul vremurilor în care trăim. Pentru că un război va avea loc, acesta va persista ca un conflict rece și nu doar unul cald.
Va fi un război rece – chiar admițând că se va ajunge la încetarea războiului din Ucraina, între Europa și Rusia. Și va trebui să avem capacitate de apărare și trebuie să cheltuim.
Libertatea a pus sub semnul întrebării: Ne mai putem permite să ne împrumutăm noi sume pentru apărare, având în vedere situația economică în care ne aflăm?
Daniel Dăianu: Trebuie să te împrumuți dacă este cazul, dar cu mare grijă. Pentru că, de pildă, trebuie să mărești cheltuielile militare la 3,5% din PIB, nu vorbesc despre 5%. Păi haideți să ne gândim că 3,5% înseamnă să mai suplimentezi cheltuielile bugetului public cu aproape 1%. În condițiile în care noi anul acesta, vom termina cu un deficit de 6%, în jur de 6% din PIB. Păi ce facem? În plus, la cheltuiele militare nu avem cale de întors, numai dacă lumea ar deveni dintr-o dată pacifistă. Nu se întrevede că e o lume urâtă. Și geopolitica, geoeconomia, țările mari aleargă după resurse. Americanii, rușii, peste tot aleargă după resurse.
Libertatea: De ce ar putea România obține un supliment de 1% din timpul dedicat apărării?
Daniel Dăianu: În momentul de față nu există o sursă, clar. Deci nu există. Însă, teoretic, putem să reducem cheltuielile de capital foarte mult. Deci, investițiile publice ale României anul acesta, sunt în jur de 8% din produsul intern brut. PNRR – ul (n.red. – Programul Național de Redresare și Reziliență, program de investiții și reforme al Uniunii Europene) se termină. Deci vom reveni cu investițiile publice în jur de 5% din produl intern brut. Asta a fost media noastră în ultimii aproape 20 de ani. Dar acești 5% includ și banii din fondurile proprii, adică nu banii europeni. Anul acesta au fost 2,5% cheltuieli de capital.
Este necesar să reducem cheltuielile de capital cu 1%. Astfel, nu mai efectuezi toate tipurile de investiții realizate de autoritățile locale și afirmi:
De dragul apărării țării, alocăm mai mult cu un procent din PIB (n.red. – pentru apărare).
O altă opțiune ar fi să eliminăm excesul din cheltuielile aferente administrației centrale și locale, vârtos.
Libertatea: Și aceasta este, cred, o miză la negocierile politice. Cred că sunt partide care condiționează votul pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu tocmai de revenirea la alocarea unor sume mari către administrațiile locale. Ce poate face Luca Niculescu să împace și capra și varza, adică și partidele și deficitul?
Daniel Dăianu: Doamna Grădinaru, faci ceea ce trebuie în viață, nu faci ce vrei. Faci ce trebuie mai ales când ești premier al României. De fapt, orice premier trebuie să facă ce trebuie. Nu în sensul liberului arbitru. Când spui „ce trebuie”, ai spune că nu poate să facă ce vrea omul. Dar vedeți că atunci când spun „ce trebuie”, din care perspectivă? Că sunt grupuri de interese. Faci ce trebuie din perspectiva interesului național. Ai spune, da, dar cine definește interesul național? Aceia mai puternici care dictează mersul lucrurilor într-un guvern? Politica e foarte urâtă uneori și nu e luminoasă. Este o încleștare de interese, dar Luca Niculescu are această capacitate, în opinia mea, cel puțin de a formula în mod operaționabil interesul național. Știe multe… Sigur, nu e dur. Și trebuie câteodată, sigur, la figurat, să dai și cu pumnul în masă. Și e adevărat că un lider trebuie să aibă și un ascendent. El, din punct de vedere intelectual, îl are. Acum rămâne de văzut dacă poate folosi și alte atuuri.
Într-un cabinet, premierul continuă să fie figura centrală. Unii îl consideră pesimist. Totuși, îmi doresc să păstrez o perspectivă optimistă, motiv pentru care sunt extrem de rezistent la ideea de alegeri anticipate, afirmând că îmi menține gândirea pozitivă. Cei care susțin alegerile anticipate nu conștientizează implicațiile. Se observă o disonanță între un profesor de științe politice care nu cunoaște economia și mine, care, deși pot fi etichetat ca economist restrâns, susțin că, în prezent, riscurile sunt mari dacă intrăm în procedura de alegeri anticipate.
Eu sper să treacă acest guvern, nu de dragul lui Luca Niculescu, să se facă un experiment cu Luca Niculescu, un jilțul de premier. Este vorba despre țară. Deci acest guvern trebuie să treacă. Vă spun, această criză politică lovește economia, a lovit leul, lovește viața oamenilor.
Libertatea: Vă așteptați o reducere a puterii leului și mai mare?
Daniel Dăianu a subliniat că, dacă guvernul este aprobat și Luca Niculescu primește sprijin pentru consolidarea administrației, continuarea corecției fiscal‑bugetare – reducerea deficitului și stabilirea unui buget credibil până în 2027 – va avea un impact major, calmând piața valutară. El a menționat că este esențial să analizăm și contextul internațional, care este extrem de tensionat. În Franța, de exemplu, s-a declanșat deja un efect de contagiu, iar randamentele la obligaţiunile suverane ale Italiei, Greciei și Spaniei au crescut, iar în America situaţia datoriilor publice este foarte complexă. Totuși, speră ca semnalele pozitive din România să preval
Libertatea: Vedem și cine va fi ministrul de Finanțe. Luca Niculescu a spus că joi ar vrea să depună la Parlament lista cu miniștri.
Daniel Dăianu: Eu cred că va fi domnul Alexandru Nazare pentru că opinia mea este că a avut o prestație foarte bună ca ministru de Finanțe.
COMENTARII / 0