Datoria publică a Franței atinge un nivel fără precedent după 1978, raportat la PIB

Conform unui reprezentant al Ministerului francez al finanțelor, AFP a raportat sâmbătă că datoria publică a Franței va ajunge la 119,3% din PIB și 121,7% din PIB în 2026 și 2027, respectiv.

Valoarea indicată este mai mult de două ori superioară pragului de referință stabilit pentru statele UE, care se situează la 60%.

În raport cu PIB-ul, datoria publică a Franței va atinge, în acest an, un nivel fără precedent, nu înregistrat încă de la 1978, potrivit Institutului Național de Statistică din Franța (Insee

Citește șiUn pilot a vrut să semnaleze o defecțiune radio, dar a declanșat o alertă de deturnare. Avioane de luptă, ridicate de urgență

În zona euro, Franța se situează pe locul al treilea în clasamentul țărilor cele mai îndatorate, fiind depășită doar de Grecia și Italia.

În luna iulie, datoria Spaniei a scăzut sub pragul de 100% din PIB, în timp ce Portugalia a reușit să-și aducă datoria sub 90% din PIB în anul 2025.

„O consecință a unui deficit care rămâne ridicat”

sursa respectivă a explicat că datoria publică se mărește

automat

, ca

o consecință a unui deficit care rămâne ridicat

.

Conform reglementărilor Uniunii Europene, deficitul bugetar, adică diferența anuală dintre veniturile și cheltuielile statului, nu trebuie să depășească 3% din PIB. În Franța, acesta a atins 5,1% anul precedent, iar autoritățile preconizează că va ajunge la 5,4% în 2026. Potrivit prognozelor oficiale, în 2027 deficitul va scădea la 5%.

Guvernul a trimis la Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP) o versiune a planului de măsuri bugetare pentru anul 2027, în scopul verificării fezabilității sale din punct de vedere macroeconomic.

În timpul prezentării proiectului bugetar, în ziua de joi, premierul Sebastian Lecornu a afirmat că guvernul plănuiește să realizeze modificări și scăderi de 54 de miliarde de euro în bugetul pentru anul 2027.

În ciuda proximității alegerilor, el a delegat Parlamentului autoritatea de a stabili decizii privind măsuri sensibile, inclusiv propunerea guvernului de a diminua avantajele fiscale pentru pensionari.

Președintele comisiei de finanțe a parlamentului, Eric Coquerel, de la partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (LFI), a criticat deja planul, susținând că reducerile bugetare vor afecta toate segmentele populației și îi vor lovi cel mai dur pe cei mai săraci cetățeni.

„Criza nu este certă”

Într-un interviu acordat publicației Le Parisien, conducătoarea HCFP a afirmat că încă rămâne timp pentru a corecta traiectoria.

„Criza nu este certă, nici inevitabilă – și nici nu este singurul deznodământ posibil”

Amelie de Montchalin a declarat.

„Franța nu este condamnată, cu condiția ca deciziile luate să fie rapide și responsabile”, a conchis ea.