Curtea de Apel București, în justificarea hotărârii care a ordonat arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, susține că există dovezi ce indică, conform majorității completului, un pericol real ca fostul candidat la Președinție să evite ancheta. Printre elementele menționate se găsesc discuții privind o casă în Italia, solicitarea azilului politic, legături care ar fi putut facilita relocarea sa în străinătate, documente cu aspect diplomatic și aparate de bruiaj.
„Important e să nu detecteze nimeni nimic”
Citește șiO senatoare a depus un proiect de lege care dezincriminează deţinerea de droguri pentru consum propriu. Reacția lui Marcel Vela
Unul dintre cele mai importante argumente îl reprezintă o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit instanței, Georgescu îi cerea acestuia să găsească un imobil în Italia care să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”, potrivit motivării Curții de Apel București.
În aceeași discuție au fost menționate expresiile
„să ia copiii și gata”
,
„sigur, oamenii mei”
și, conform motivării, expresia:
„important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”
.
Instanța a indicat că, în mai 2025, Georgescu i-a cerut lui Rusen să inițieze demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru susținătorii săi. În cadrul conversațiilor, s-au menționat și legături din Italia, precum și implicarea unui fost procuror care ar fi putut facilita procedura.
Pașaport de tip „diplomatic” și aparate de bruiaj
La dosar au fost avute în vedere și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele său. Instanța amintește că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentul respectiv.
Majoritatea completului consideră că aceste elemente, analizate în ansamblu, excedă ipoteza susținută de apărare, conform căreia Georgescu ar fi dorit exclusiv să achiziționeze o locuință în Italia.
Judecătorii susțin că există un ris
Curtea a declarat că eliberarea în libertate ar implica un
„pericol conecent”
.
Majoritatea completului a apreciat, de asemenea, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură mai blândă nu este suficientă. Instanța precizează însă că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.
Decizia nu a fost, de fapt, unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a emis o opinie distinctă și a susținut că condițiile pentru arestarea preventivă nu au fost îndeplinite. Autoritatea judiciară a observat că dorința de a achiziționa o casă în Italia și identificarea dispozitivelor de bruiaj nu constituie, în mod izolat, dovezi suficiente pentru a demonstra un risc concret de fugă.
Curtea de Apel București a decis definitiv, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
COMENTARII / 0