Capacitatea UE de a face față unei invazii externe până în 2030 este încă subiect de îndoială, din cauza dependenței persistente de Statele Unite și a sistemelor naționale de apărare disomogene, conform unui raport al auditorului oficial.
Până în 2030, asigurarea unei apărări eficiente continuă să fie o provocare.
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a afirmat că UE se află într-o stare de pregătire mult superioară față de perioada premergătoare invaziei de amploare a Ucrainei efectuată de Rusia în 2022, însă realizarea scopului de pregătire defensivă până la sfârșitul deceniului ar fi dificilă, conform raportului menționat de The Guardian.
Citește șiZelenski îi oferă lui Trump o alternativă la acordul cu Rusia: „Noi suntem cei care decidem dacă aceste rafinării vor funcționa sau nu”
„Realizarea pregătirii pentru apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opioła, membru al CCE care a condus revizuirea politicii de apărare a UE publicată joi. „Există încă dificultăți majore, cum ar fi sistemele naționale fragmentate sau blocajele industriale. În plus, ne bazăm în continuare pe Statele Unite.”
Într-un interviu acordat ziarului The Guardian, el a subliniat că UE ar putea
„face progrese majore”
dacă ar intensifica brusc cheltuielile de apărare și ar accelera producția de muniții.
În intervalul 2020–2025, statele membre ale UE au crescut bugetele de apărare cu 79%, în răspuns la amenințarea rusească și ca o încercare întârziată de a atinge scopurile de finanțare ale NATO.
În contextul României, președintele Nicuşor Dan a publicat un editorial în Fox News, unde a declarat că națiunea noastră este dispusă să contribuie în mod semnificativ la NATO și că va aloca 5% din PIB pentru forțele de apărare. În text, el a evidențiat că armata românească se bazează pe tehnologia defensivă americană și că România este pregătită să intensifice eforturile pentru protejarea flancului estic al alianței, menționând că Statele Unite au dreptul să aștepte ca Europa să preia o responsabilitate mai mare în propria securitate.
Franța și Germania nu mai realizează un avion de vânătoare comun cu un buget de 100 de miliarde de euro.
Organismul de supraveghere financiară al blocului comunitar a subliniat că este necesar să se învingă obstacole semnificative pentru a realiza acest scop, descris de un auditor senior ca fiind
„autonomie strategică”
și
„capacitatea de a susține independent un război de mare intensitate”
.
Auditorul senior a afirmat că UE este mai bine pregătită în comparație cu 2019, când a avut loc o evaluare analogă, însă a subliniat că industriile naționale de apărare, fiind fragmentate, și
„cooperarea insuficientă”
dintre guvernele UE, pot conduce la duplicarea cheltuielilor sau la persistarea lacunelor în capacitățile militare.
Deși nu este menționată în raport, simbolul clar al disfuncționalității reprezintă hotărârea Franței și Germaniei de a renunța la un program de 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea unui avion de vânătoare comun, din cauza faptului că principalii furnizori nu au reușit să clarifice disputele legate de conducere și control.
Raportul a subliniat o potențială conflictare între cerințele imediate ale frontului și o strategie europeană de „cumpărare” orientată spre diminuarea dependențelor de furnizori externi. În perioada de la februarie 2022 până la iunie 2023, 78% din achizițiile de apărare ale statelor UE s-au realizat în afara comunității, iar Statele Unite au contribuit cu 63%, conform unui studiu menționat de CCE.
Auditorul senior a declarat că achizițiile din SUA au crescut după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înțeles, deoarece UE trebuia să găsească rapid capabilități disponibile”. Oficialul a adăugat că „semne timpurii de îmbunătățire a acestei situații” erau vizibile, deși auditorii nu aveau date complete pentru a trage concluzii.
UE a impus condiții conform cărora bugetele comune de apărare trebuie să sprijine industriile de apărare interne sau pe cele ale țărilor strâns legate, precum Ucraina și Norvegia. Totuși, s-au acordat anumite excepții în situațiile în care Europa nu poate asigura la timp provizii critice.
Ucraina achiziționează arme americane utilizând fonduri provenite din bugetul Uniunii Europene.
După o vară devastatoare de atacuri letale cu rachete și drone rusești, Ucraina a cerut în această săptămână o excepție de la regulile de achiziții publice „Buy European” pentru a achiziționa interceptoare Patriot produse în Statele Unite, folosind împrumutul de sprijin de 90 de miliarde de euro al UE.
În ziua de miercuri, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comunicat că Ucraina a cerut fonduri în valoare de câteva miliarde de euro pentru apărare aeriană, inclusiv sistemele Patriot.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că solicitarea Ucrainei pentru rachete interceptoare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun conținut majoritar european în achizițiile militare din cadrul împrumutului. „Ultimul cuvânt aparține statelor membre și, bineînțeles, speranța noastră este că acest lucru va fi acordat în curând”, a spus purtătorul de cuvânt.
Auditorul senior a spus că uneori „ar putea avea sens” să cumperi din străinătate „atunci când ai o nevoie urgentă pe termen scurt”. El a adăugat: „Chiar dacă cumperi ceva ce nu deții intern, [ar trebui] să ai întotdeauna un plan despre cum să dezvolți acea capacitate critică pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.”
COMENTARII / 0