cercetătorii au examinat pe parcursul anilor modul în care evoluează percepția asupra timpului trecut, iar diverse teorii încearcă să clarifice acest fenomen.
O explicație se bazează pe diferența dintre timpul măsurat de ceas și timpul perceput de mintea umană. Ceasul determină obiectiv aceeași zi de 24 de ore, în timp ce timpul mental este modelat de imaginile și experiențele pe care le acumulăm pe parcursul vieții.
Un studiu menționat de The Independent prezintă cinci posibile explicații pentru faptul că percepția timpului se face mai rapidă pe măsură ce îmbătrânim.
Citește șiMiliarde de euro anual pentru obezitate. Unde se clasează România?
1. O perioadă de 12 luni devine din ce în ce mai puțin proporțională în raport cu întregul parcurs al vieții.
Primul argument este teoria proporționalității.
Când ai 10 ani, fiecare an constituie 10% din totalul experiențelor acumulate. Când ajungi la 50 de ani, același an constituie doar 2% din viața ta.
Pe măsură înaintăm în vârstă, fiecare an nou devine o fracțiune din experiența noastră tot mai redusă.
Numărul de experiențe noi pe care le trăim este mai mic.
Un alt element este cunoscut sub denumirea de „deficit de noutate”.
Memoria nu marchează trecerea timpului în mod egal, ci se concentrează în principal pe evenimentele marcante.
Când rutină se consolidează, se creează mai puține amintiri noi care să distingă diferitele perioade.
Prin urmare, timpul poate părea condensat atunci când ne uităm înapoi.
3. Ne îndreptăm către „pilot automat”
Un alt element implicat este captarea atenției.
Când ne angajăm în activități cunoscute sau repetate, funcționarea creierului poate deveni aproape automată, iar concentrarea noastră se îndreaptă spre sarcină, nu spre modul în care trece timpul.
În esență, când ne implicăm profund în activitatea noastră, ne concentrăm mai puțin asupra timpului.
4. Sentimentele intense creează amintiri mai vii
Sentimentele de frică, anxietate și entuziasm pot lăsa amprente puternice în memorie.
În contrast, oboseala, tensiunea și rutina pot genera amintiri mai puțin clare și mai similare. În plus, dacă analizăm înapoi o astfel de fază, aceasta poate părea mai rapidă.
5. Dopamina ar putea exercita un rol.
Al cincea argument se concentrează pe dopamină, un neurotransmițător care influențează motivație, recompensă și modul în care creierul percepe timpul.
Dopamină poate suferi modificări pe măsură ce avansăm în vârstă, fapt care ar putea explica cum simțim că timpul trece mai rapid.
În ce mod putem face ca timpul să nu mai părea că zboară?
Atunci când rutina și lipsa de noi experiențe dau naștere senzației că timpul se scurtează, a părăsi acea rutină poate genera numeroase momente distincte și amintiri proaspete.
Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică și autor de origine română, menționat de The Independent, recomandă publicului să încetinească puțin ritmul, să se angajeze în activități noi și să se distanteze de rutină.
Acest sfat îl exprimă în mod direct:
„Surprinde-te. Fă lucruri neobișnuite”
și îl prezintă ca recomandare personală.
experiențele noi și neașteptate pot genera amintiri mai distincte și pot modifica felul în care interpretăm acea perioadă când reflectăm asupra trecutului.
COMENTARII / 0