De ce Putin și-a schimbat atitudinea față de mujahedini, dușmanii URSS în Afganistan

Recent, un individ din Rusia ar fi putut fi lăudat pentru o declarație necuviincioasă la adresa luptătorilor afgani, însă The Times subliniază că, în ciuda trecerii a patru decenii, puțini oameni au uitat retragerea umilitoare a Uniunii Sovietice din Afganistanul controlat de mujahedini.

O condamnare neașteptată a avut loc în cazul lui Yegor A, un tânăr în vârstă de 19 ani originar din regiunea Rostov de sud, care a fost inculpat în cursul lunii actuale pentru proferare de discursuri incitând la animozitate sau ostilitate între populația Federației Ruse și cea a Afganistanului.

Nu se specifică acuzația detaliată.

Citește șiA murit Jeffrey Archer, romancierul cu 300 de milioane de cărți vândute și o viață demnă de un thriller

Drept urmare, acesta a fost sancționat cu o amendă în valoare de 10.000 de ruble.

O remarcă acustică a lui Yegor, care a lăsat-o sub o imagine de profil pe platformele online, purta titlul „Talibanii vor inunda Rusia cu rodii, stafide, cola, covoare și bumbac” și conținea o întrebare: Ce anume îi face pe acești oameni să se afle pe teritoriul Rusiei?

„Ce naiba fac ăștia în Rusia, idioți care locuiesc în peșteri?”

O eroare din perioada adolescenței a constat în neglijarea unei relații în plină expansiune între Rusia și administrația talibană din Afganistan, Guvernul taliban, care, în mod surprinzător, pare să dea prioritate intereselor politice pragmatice în fața temerilor privind extremismul și încălcările drepturilor omului.

În anul 2003, Kremlinul a catalogat talibanii ca organizație teroristă, însă această clasificare a fost anulată recent. Astfel, Rusia a devenit prima țară care a recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului, denumire sub care este cunoscută țara de când 2021, talibanii au restabilit controlul.

O schimbare neașteptată poate fi observată în poziția Moscovei, care acum pare să îmbrățișeze moștenitorii acelor luptători care, cu doar câteva decenii în urmă, au provocat pierderi semnificative, în număr de mii, printre forțele sale.

Consolidarea relațiilor dintre Moscova și Kabul a atins un nou nivel prin semnarea unui acord de cooperare militară și tehnică luna trecută.

Decizia Kremlinului de a recunoaște regimul taliban a stârnit indignarea unor personalități ale opoziției afgane exile, Fawzia Koofi, fostă parlamentară afgană care acum trăiește în Marea Britanie, fiind una dintre acestea.

Orice acțiune a oricărei țări de a normaliza relațiile cu talibanii nu va aduce pacea, ci va legitima impunitatea

, a afirmat ea, criticând astfel demersul Kremlinului.
Această atitudine a fost exprimată ca urmare a deciziei Kremlinului de a stabili relații oficiale cu regimul taliban.

Condamnarea adusă de rețeaua dedicată participării politice a femeilor din Afganistan a vizat, de asemenea, poziția Moscovei, acuzând-o că sprijină un regim caracterizat prin autoritarism, opresiune față de femei și încălcarea sistematică a drepturilor civile fundamentale.

O schimbare de optică a Moscovei în legătură cu talibanii pare să fi survenit, însă nu atât de brusc cum s-ar putea crede la o primă lectură. Vladimir Putin a făcut publică această reevaluare în 2024, declarând că respectivul grup terorist constituie un „aliat” în combaterea terorismului. În realitate însă, această reorientare a avut loc cu ani în urmă.

Vladimir Putin a avut o poziție complet diferită în anul 2001, după ce atacurile teroriste au avut loc asupra World Trade Center din New York și a Pentagonului în ziua de 11 septembrie. Atunci, el a declarat susținerea sa pentru operațiunile militare americane din Afganistan. În acea perioadă, Kremlinul era interesat să contribuie la eradicaarea regimului talibanilor, care acordau azil și facilități de pregătire militanților islamiști din regiunea Caucazului de Nord al Rusiei.

Anumite documente desecretizate recent relevă faptul că, într-o discuție avută la Casa Albă în noiembrie 2001, George W. Bush i-a adus la cunoștință lui Putin că talibanii erau în fugă, la care președintele rus a ripostat:

„Trebuie să-i distrugem ca pe șobolani sau să-i cumpărăm”

. Acest schimb de opinii a avut loc în contextul în care forțele talibane se retrageau rapid.

Urmare a declarațiilor lui Putin, Moscova a confirmat acordul pentru ca forțele americane să utilizeze baze aeriene din regiunea Asiei Centrale în scopul sprijinirii luptei împotriva grupării talibane și a rețelei al-Qaeda, cu sediul în Afganistan, responsabili pentru atentatele din 11 septembrie. Ulterior, la doi ani distanță, Rusia a inclus talibanii pe lista sa de organizații teroriste interzise, după ce Serviciul Federal de Securitate (FSB) a furnizat informații privind conexiunile acestora cu militanții ceceni.

Legăturile Rusiei cu această zonă sunt deosebit de puternice, iar implicarea sa în regiune are rădăcini adânci.

În perioada secolului al XIX-lea, un fenomen cunoscut sub numele de „Marele Joc” a opus Marea Britanie și Rusia într-o luptă pentru influență.
Invazia Afganistanului de către Uniunea Sovietică a avut loc în 1979 și a declanșat un conflict brutal care a durat un deceniu, fiind purtat împotriva mujahedinilor, luptători gherilă de orientare islamică care au beneficiat de sprijin secret sub formă de pregătire și finanțare din partea CIA, în cadrul unei operațiuni cunoscute sub numele de Operațiunea Ciclon.

În urma retragerii definitive a Moscovei, o parte semnificativă a acestor luptători a ajuns să formeze talibanii, care în 1996 au preluat puterea în Afganistan. Preocupată de ajutorul oferit insurgentilor din regiunea Caucazului, Rusia a acordat sprijin Alianței Nordului, o coaliție împotriva talibanilor, condusă de Ahmad Shah Massoud, sub forma asistenței militare și financiare, atât în mod deschis, cât și în secret.

În perioada de după agresiunea din Afganistan, care a avut loc ulterior evenimentelor tragice din 11 septembrie, Rusia a operat o schimbare semnificativă a poziției sale, odată cu revenirea și consolidarea talibanilor la putere în anumite regiuni ale țării.

În scopul combaterii unui dușman comun, în 2016, capitala Rusiei a admis să fi făcut schimb de informații cu reprezentanții talibanilor, în contextul luptei împotriva grupării Stat Islamic pe teritoriul Afganistan. Ulterior, 2017 a marcat momentul în care oficialitățile din SUA au adus acuzații, susținând că Rusia a livrat armament, incluzând mitraliere, grenade propulsate și proiectile de mortar, către aceeași grupare.

Nu există date suplimentare

În 2018, delegații talibani au efectuat vizite oficiale la Moscova pentru a purta negocieri.

Conform evaluării experților, strategia Kremlinului de a stabili legături strânse cu talibanii se fundamentează pe ipoteza că acest grup poate să limiteze considerabil radicalii care reprezintă o amenințare mai semnificativă în Asia Centrală și care au tendința de a se infiltra în rândul comunităților de diaspora ruse.

Nu există declarații directe

În Rusia, se consideră că acest demers ar putea consolida securitatea națională prin reducerea influenței unor grupuri extremiste.

Potrivit unor opinii, la Moscova au avut loc discuții aprinse privind oportunitatea unui contact.
Dr. Antonio Giustozzi, cercetător principal la Rusi, a menționat că o facțiune de specialiști în informații a manifestat rezerve față de această idee de apropiere, pe când reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au sprijinit-o.
În urma acestor deliberări, s-a ajuns la concluzia că

talibanii ar putea juca „genul de rol în care, dacă nu se întorc [complet] împotriva jihadiștilor globali, cel puțin îi pot ține sub control”

.

Potrivit analizei, pentru segmentul de informații, chestiunea fundamentală era reprezentată de comportamentul talibanilor față de aceștia. În esență, rușii au tras concluzia că eforturile lor substanțiale au dus la limitarea diferitelor grupuri afiliate al-Qaeda, precum Mișcarea Islamică din Uzbekistan, jihadiștii tadjici și uigurii, a declarat Giustozzi.

„Aceste grupuri nu au fost distruse, dar au fost limitate la anumite zone și li s-a cerut să nu desfășoare nicio activitate.”

Potrivit declarațiilor lui Giustozzi, talibanii au luat acțiuni concrete împotriva ramurii regionale a grupării Stat Islamic, și anume Provincia Khorasan (IS-KP), o entitate activă în procesele de atragere a noi adepți din spațiul fostelor state sovietice din Asia Centrală, care se învecinează la sud cu teritoriul Rusiei. Acest grup a fost identificat drept autor al atacului terorist care a avut loc în anul 2024 la o sală de concerte numită Crocus City, situată în apropiere de Moscova, eveniment care a însemnat moartea a 151 de persoane, fie ca urmare directă a atacului, fie ca urmare a deceselor survenite ulterior.

În ciuda posibilității de a indigna personalitățile din opoziția afgană și militanții pentru drepturile omului prin apropierea de talibani, și Statele Unite ale Americii au optat pentru o strategie pragmatică în perioada recentă.

În perioada inițială a mandatului său, 2020 fiind anul de referință, președintele Trump a oficializat un acord cu talibanii la Doha, după care i-a caracterizat drept „luptători buni” și „foarte inteligenți”.
Acest acord a marginalizat guvernul afgan existent pe atunci, care se bucura de sprijinul SUA, și a constituit un pas important în direcția prăbușirii sale finale.

Potrivit analizei, Rusia ar putea justifica orice demers al său prin faptul că Statele Unite ale Americii SUA poartă deja discuții directe cu reprezentanții talibanilor, inclusiv în cadrul unor reuniuni organizate în Emiratele Arabe Unite, a declarat Giustozzi.

„Trump vrea să recupereze controlul asupra bazei aeriene Bagram”

, o mutare care, în opinia lui Giustozzi, ar putea avea implicații negative pentru Rusia, deoarece ar putea conduce la o extindere a influenței americane în regiunea Asia Centrală.

Creșterea schimburilor comerciale dintre Rusia și Afganistan este o realitate. O amendă a fost aplicată lui Yegor A. ca urmare a unei reacții la declarația făcută de Dmitri Jirnov, ambasadorul Rusiei la Kabul, care a promis că Afganistanul va livra Moscovei diverse produse, printre care: stafide, pietre prețioase, cola, cromit, plante medicinale și rodii de dimensiuni considerabile,

„de mărimea a doi pumni”

.

Importurile de petrol și grâu din Rusia ar putea reprezenta o oportunitate pentru talibani de a obține aceste produse la prețuri mai mici.
Rusia ar putea deveni astfel o sursă cheie pentru aceste importuri.

O posibilă achiziție de arme de apărare aeriană de la Rusia ar putea fi o soluție pentru Afganistan pentru a face față atacurilor transfrontaliere recente lansate de Pakistan, însă e puțin probabil ca Moscova să fie dispusă să compromită relațiile sale cu Islamabadul.

Potrivit analizei, talibanii vor căuta să exploateze rivalitățile dintre marile puteri pentru a obține câștiguri.
Giustozzi a afirmat că aceștia nu posedă o expertiză deosebită în domeniul politicii externe, însă sunt inteligenți.

„Și nu au multe resurse”

, a adăugat el.