Economia mondială a reușit să facă față efectelor șocului energetic generat de conflictul din Iran, evitând colapsul economic pe care mulți l‑au prevăzut. Totuși, rezervele strategice de petrol și scăderea cererii din China, care au jucat un rol decisiv în păstrarea echilibrului, se consumă rapid, potrivit unei analize publicate de The New York Times.
Prețul petrolului se apropie rapid de 110 dolari pe baril, iar tensiunile din Orientul Mijlociu persistă în creștere.
Din cauza atacurilor recente, Arabia Saudită a închis o conductă vitală, în același timp, miliția houthi a preluat controlul asupra unei insule de importanță strategică din Marea Roșie, ceea ce a complicat traficul maritim. În același timp, negocierile dintre statele din Golf au eșuat.
Citește șiOficial american: SUA nu schimbă informații militare pentru Ucraina
Prețurile ridicate ale combustibililor au generat multiple crize la nivel mondial, inclusiv întreruperi ale curentului electric, măsuri de raționalizare și manifestații în Asia, în America Latină și în alte zone.
În Filipine, pescuitorii nu pot mai susține costurile de alimentare a vaselor, în timp ce în Bangladesh, întreruperile de curent electric au blocat activitatea fabricilor. În Guatemala, nemulțumirea cetățenilor a escaladat în manifestații violente, printre care s-au armat și incendiile de vehicule.
În vederea evitării unei crize majore, marii jucători globali au adoptat măsuri de urgență.
„Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”.
David L. Goldwyn, fost angajat al Departamentului de Energie din Statele Unite, a afirmat că această scădere a importurilor de țiței din China explică de ce prețurile nu au crescut semnificativ.
China, cea mai mare importatoare de petrol din lume, a apelat la rezervele proprii și a suspendat exporturile de produse derivate, diminuând astfel presiunea exercitată asupra pieței globale.
Statele Unite, Japonia și țările europene au apelat la rezervele strategice de petrol. Deși aceste acțiuni au împiedicat creșterea excesivă a prețurilor, ele nu pot fi menținute pe termen lung.
Potrivit Administrației americane pentru Informații în domeniul Energiei, stocurile țărilor OCDE au atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
În ciuda eforturilor depuse, previziunile economice continuă să fie alarmante. Costurile înalte ale combustibililor și ale bunurilor asociate, inclusiv îngrășămintele, alimentele și mijloacele de transport, alimentă escaladarea inflației.
„Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”.
a precizat Neil Shearing, directorul de economie al companiei Capital Economics.
În regiunea asiatică, Banca Asiatică de Dezvoltare estimează că inflația va crește până la 5,2% în 2026, comparativ cu 3% în 2025. În zona europeană, Regatul Unit și Statele Unite preconizează că rata inflației va rămâne între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.
În consecință, băncile centrale sunt nevoite să crească dobânzile, iar acest lucru ar putea încetini creșterea economică și ar putea afecta state precum Germania, care se află deja la un pas de recesiune.
Criza energetică limitează potențialul de rafinare la nivel mondial. În urma atacurilor ucrainene asupra instalațiilor rusești de rafinare, producția de motorină a Rusiei a scăzut cu aproximativ 30% pe o durată de 18 luni, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Mai mult, Rusia a prelungit restricția exportului motorinei până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Această circumstanță a generat o reacție din sfera politică. Președintele Trump a ridicat în mod deschis acuzații împotriva Ucrainei, solicitând oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.
Goldwyn avertizează că creșterea costurilor ar putea determina o suspendare temporară a exporturilor de motorină din Statele Unite înainte de alegerile din mijlocul mandatului, o decizie care ar putea deteriora piața mondială, în special în America Latină, care reprezintă un importator major de motorină americană.
Economiile mai puțin dezvoltate resimt cele mai intense perturbări globale, însă nici o regiune nu este excepție, indică analiza economică. În Africa, dependența de importurile de energie și de îngrășăminte ar putea determina o reducere a producției agricole și o majorare a costurilor alimentare.
În același timp, Fondul Monetar Internațional estimează că Qatarul ar putea înregistra o contracție de 8,6% în anul 2026, în timp ce economia Arabiei Saudite a înregistrat deja o scădere de 4,8% în al doilea trimestru al acestui an, în raport cu 2025.
În regiunea asiatică, state precum Japonia și Indonezia au implementat subvenții de amploare pentru a ajuta cetățenii în contextul creșterii costurilor energiei.
În ciuda acestor aspecte, temerile legate de viabilitatea economică au condus la o majorare a randamentelor obligațiunilor de stat, ajungând în Japonia la cea mai ridicată valoare în ultimele 30 de ani.
Economia globală a reușit să prevină un colaps complet, însă se confruntă cu obstacole semnificative. Creșterea prețurilor la energie, inflația și tensiunile geopolitice îngreunează redresarea economică.
Conform declarației lui Goldwyn,
„La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”.
COMENTARII / 0