Cotația barilului de petrol Brent a înregistrat o scădere de 8,7% imediat după alegerile din Statele Unite ale Americii, pe fondul așteptărilor privind o detensionare a conflictelor internaționale. Specialiștii din piața energetică explică motivele pentru care această ieftinire de pe piețele internaționale nu se traduce automat într-o scădere vizibilă a prețurilor la carburanți în benzinăriile din România.
Prețul Brent a încheiat sesiunea de tranzacționare la 94,62 dolari pe baril, reprezentând o scădere de 8,7% față de perioada anterioară. Această devalorizare a aparținut după votul din Statele Unite, în care Donald Trump a subliniat absența unor planuri imediate de intensificare a tensiunilor cu Iranul, contribuind la liniștirea piețelor globale și la atingerea celui mai scăzut nivel al țițeiului Brent în ultimele luni.
Chiar dacă petrolului scade la burse, acest lucru nu garantizează o scădere proporțională a taxelor pentru utilizatorii finali din România. Experții subliniază că costul combustibilului este determinat de o serie de factori interni și de cheltuieli fixe, care nu răspund direct la variațiile zilnice ale prețului țițeiului.
Citește șiCând este cel mai bun moment să cumperi o mașină nouă: de ce sfârșitul de an poate aduce reduceri mari
Componența costului combustibilului implică numeroși participanți în lanțul complet de producție și distribuție, iar materia primă constituie doar o fracțiune din valoarea totală plătită la stațiile de alimentare.
Alexandru Brușten, inginer de proiect la Wood, a explicat în articolul pentru Libertatea motivele pentru care scăderea prețurilor la petrol pe piețele financiare majore ajunge cu un întârziere semnificativă la stațiile de benzină din România.
Piețele bursiere internaționale se răspund imediat la evenimente geopolitice semnificative, cum ar fi alegerile prezidențiale din Statele Unite, însă rețeaua de vânzare cu amănuntul se guvernează de principii economice diferite. Diferența de prețuri se datorează faptului că stațiile de combustibil comercializează carburantul cumpărat pe baza unor acorduri preexistente, semnate la prețurile de pe piețele de vârf.
„Ieftinirea țițeiului pe bursă nu are cum să ajungă la pompă peste noapte, pentru că motivul se poate vedea în felul în care, practic, e calculat efectiv prețul”
Alexandru Brușten a explicat.
Din suma pe care șoferul o plătește pentru un litru de benzină sau motorină, o proporție majoritară este direcționată către bugetul de stat. 52% din prețul final al motorinei și 57% din cel al benzinei provin din accize și taxele pe valoarea adăugată. Aceste contribuții sunt determinate printr-o hotărâre guvernamentală: acciza are o valoare fixă per litru, iar cota de TVA de 19% se aplică asupra întregului tarif, inclusiv asupra accizei.
Materiile prime brute constituie între 25% și cel mult 40-50% din prețul final al carburantului, restul fiind acoperit de cheltuielile de rafinare, marjele de distribuție și fiscalitate.
Expertul a subliniat că TVA se aplică la toate produsele colectate până în prezent, inclusiv la accize. În continuare a spus:
„TVA-ul se aplică la tot ce adunăm până acum, inclusiv la accize. Deci, «triple tax», cum ar veni”
Apoi a precizat că, pe lângă elementele strict comerciale, normele naționale impun accize fixe conform Codului fiscal, contribuții obligatorii pentru stocurile minime de siguranță și certificate verzi legate de cotelor de biocombustibil.
Prin urmare, o scădere procentuală a barilului de petrol la bursele de valori nu se reflectă niciodată în aceeași proporție numerică la prețul afișat pe panoul benzinăriilor, iar modificările devin percepute treptat, pe parcursul mai multor săptămâni.
„Pentru un consumator din România, contează dacă ieftinirea se menține și se reflectă în cheltuielile curente, nu doar în cotația barilului. O singură ședință de scădere nu este suficientă pentru a vorbi despre o reducere durabilă a costurilor”, declară pentru Economica Raul Putilean, reprezentant al companiei financiare Finax România.
Un alt element care contribuie la menținerea prețurilor înalte este nivelul general al impozitelor din sector. Eugenia Gușilov, director al organizației Romania Energy Center, a menționat în cadrul interviului acordat publicației Libertatea
Scăderea cotației petrolului pe piețele internaționale nu se transmite instantaneu la pompă și din cauza stocurilor tampon integrate în procesul de rafinare și distribuție. Lanțul complet începe cu extracția țițeiului, continuă cu transportul maritim internațional, prelucrarea în rafinării și se finalizează cu distribuția și vânzarea cu amănuntul, un ciclu tehnologic complex care se întinde pe durata mai multor săptămâni, explică Brușten pentru Libertatea.
Carburantul distribuit în prezent de stațiile de benzină provine din loturi contractate și prelucrate la tarifele în vigoare cu câteva săptămâni sau chiar cu luni în urmă. În plus, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu pot provoca blocaje pe traseele comerciale, justificând menținerea prețurilor înalte chiar dacă producția mondială este adecvată.
Diferența de dinamică dintre motorină și benzină influențează direct afișajul de la panou. Consumul ridicat și constant de motorină din sectoare economice esențiale, precum transportul de mărfuri, logistica, industria grea și agricultura, menține o cerere rigidă, motiv pentru care acest combustibil reacționează mult mai lent la scăderile de cotație ale petrolului brut comparativ cu benzina.
COMENTARII / 0