Un procent de aproximativ 90% dintre indivizi prezintă o preferință pentru utilizarea mâinii drepte, fenomen observat indiferent de regiunea geografică de origine sau mediul sociocultural în care trăiesc.
Conform rezultatelor unui studiu recent, predominanța utilizării mâinii drepte în rândul populației umane ar putea avea rădăcini în perioada preistorică, fiind asociată cu momentul în care strămoșii noștri au adoptat poziția verticală și și-au dezvoltat abilitățile cognitive.
Science Alert
relatează despre această cercetare care oferă o perspectivă asupra acestui fenomen.
Citește șiMpox în Rusia: Cinci persoane spitalizate în Sankt Petersburg
Rezultatele unui studiu recent au arătat că tendința de a fi dreptaci nu este exclusivă speciei umane, ci a fost observată și la neanderthalieni.
Acest studiu a scos la iveală că Homo sapiens și neanderthalienii împărtășeau aceeași preferință pentru utilizarea mâinii drepte.
Studiul în cauză reprezintă o premieră, fiind primul care evaluează concomitent multiple ipoteze cheie referitoare la lateralitatea umană, după cum afirmă Thomas Püschel, antropolog evoluționist în cadrul Universitatea Oxford.
„Acesta este primul studiu care testează mai multe dintre ipotezele majore privind lateralitatea umană într-un singur cadru”
, a declarat el.
Cercetătorul a menționat că studiul a numeroase specii de primate ne permite să pătrundem în înțelegerea acelor caracteristici ale preferinței manuale care sunt atât străvechi și împărtășite, cât și a celor care sunt unice speciei umane**.
„Analizând numeroase specii de primate, putem începe să înțelegem ce aspecte ale preferinței pentru o anumită mână sunt vechi și comune și care sunt specifice oamenilor”
, a adăugat el.
Încă din primele etape ale dezvoltării, cercetările precedente au arătat că predispoziția pentru stângaci sau dreptaci are o bază în mare parte ereditară. Astfel,
încă din a opta săptămână de sarcină
, fetușii prezintă o înclinație inițială.
Un studiu recent a scos la iveală faptul că 1,8 milioane de ani în urmă, hominizii aveau o preferință clară pentru o anumită mână, potrivit unor dovezi arheologice date publicității în 2016.
Nu există nicio sursă directă citată în text original care să poată fi reprodus ca atare.
În mod indirect, se confirmă astfel că oamenii timpurii aveau tendința să utilizeze predominant mâna dreaptă.
Descoperirea făcută de cercetători a scos la iveală un aspect interesant. Acest grup de oameni de știință a reușit să identifice două indicii extrem de vechi, care datează de milioane de ani. Acestea ar putea explica motivul pentru care aproximativ 90% dintre oameni sunt dreptaci.
Cercetători de la Universitatea Oxford și Universitatea Reading au investigat geneza acestei tendințe și factorii care au influențat-o probabil.
Pe baza unui studiu comprehensiv care a implicat 2.000 de indivizi aparținând a 41 de specii de maimuțe și antropoide, inclusiv oamenii, cercetătorii au efectuat o analiză aprofundată a datelor colectate.
Nu există date
Rezultatele acestui studiu amplu au fost obținute prin compilarea datelor de la un număr mare de indivizi, oferind astfel o perspectivă mai largă asupra caracteristicilor și comportamentelor acestora.
Cercetătorii au reușit să realizeze o meta-analiză detaliată, care a permis extragerea de concluzii pertinente privind 2.000 de indivizi și 41 de specii de maimuțe și antropoide.
Studiile recente au scos la iveală faptul că, deși majoritatea speciilor analizate nu manifestă o înclinație pronunțată către utilizarea predominantă a unei anumite mâini, oamenii constituie o excepție notabilă, caracterizată printr-o preferință accentuată pentru mâna dreaptă.
În cazul unei singure specii, și anume Trachypithecus auratus, o tendință și mai puternică de utilizare a mâinii drepte a fost observată, pe când urangutanii și maimuțele cu nasul în sus prezintă o înclinație ușor mai mare spre folosirea mâinii stângi.
poate fi considerat un exemplu izolat în acest context, deoarece celelalte specii analizate, cum ar fi urangutanii și maimuțele cu nas cârn, au demonstrat o preferință relativă pentru mâna stângă.
Descoperirile recente arată că dimensiunea creierului și proporția dintre lungimea brațelor și a picioarelor sunt puternic corelate cu predominanța unei anumite părți a corpului.
Această legătură a fost identificată de cercetători ca fiind un factor cheie în ceea ce privește lateralitatea.
Nu există citate
Nu există suficiente informații pentru a respecta cerințele — încercați să furnizați un paragraf original mai lung.
Extrapolând modelul la rudele dispărute ale speciei umane, cercetătorii au analizat și neanderthalienii, folosind datele disponibile pentru a estima caracteristicile lor fizice și comportamentale.
Această abordare a permis echipei să evalueze neanderthalienii dintr-o perspectivă mai largă, completând informațiile existente despre această specie dispărută.
În ce mod a luat naștere predominanța utilizării mâinii drepte rămâne un subiect de interes. Cercetătorii au reușit să identifice anumite indicii vechi de milioane de ani care ar putea explica această tendință.
Evoluția umană a înregistrat o tendință interesantă în ceea ce privește preferința pentru o anumită mână.
Cercetătorii au observat că Australopithecus afarensis, unul dintre strămoșii mai vechi ai omului, manifesta o preferință foarte ușoară pentru utilizarea mâinii drepte.
Pe de altă parte, odată cu emergența genului Homo, această înclinație spre utilizarea predominantă a unei anumite mâini a devenit din ce în ce mai evidentă.
O creștere a preferinței pentru utilizarea mâinii drepte a fost observată la Homo ergaster și Homo erectus, în timp ce neanderthalienii au demonstrat o înclinație și mai puternică, fiind întrepuși doar de oamenii moderni.
În cazul unei posibile excepții, rămășițele umane cunoscute sub numele de Homo floresiensis, denumiți și „hobbiții” din Indonezia, prezintă o tendință foarte slabă de a favoriza utilizarea predominantă a unei singure mâini, asemănător cu cimpanzeilor actuali.
Nu există date suplimentare.
Această specie prezintă caracteristici unice în ceea ce privește preferința pentru o anumită mână, fiind asemănătoare în acest sens cu cimpanzeii moderni.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că două etape distincte au stat la baza apariției preferinței pentru utilizarea unei anumite mâini.
Rezultatele studiului indică faptul că această preferință s-a dezvoltat în două faze separate.
O schimbare semnificativă a avut loc atunci când strămoșii oamenilor au adoptat o poziție verticală de mers, schimbând radical modul în care interacționau cu mediul înconjurător.
Această transformare fizică a avut drept rezultat eliberarea membrelor anterioare de sarcina de a susține corpul, permițând astfel dezvoltarea unui control motor mai precis și mai fin.
Astfel, membrelor anterioare li s-a oferit posibilitatea de a se angaja în activități multiple și complexe.
La un anumit punct, dezvoltarea creierului și procesul de specializare a emisferelor cerebrale au dus la o consolidare a tendinței de a utiliza mâna dreaptă în cadrul populației.
O descoperire recentă arată că mersul biped a inițiat schimbări care au creat oportunități atât ecologice, cât și anatomice pentru ca mâinile să se specializeze, 90% dintre oameni fiind dreptaci.
Ulterior, evoluția creierului a consolidat aceste modele de lateralizare, potrivit cercetătorilor care au explicat:
„Schimbarea inițială determinată de mersul biped a oferit oportunități ecologice și anatomice pentru specializarea mâinilor, în timp ce dezvoltarea creierului ar fi consolidat ulterior aceste tipare de lateralizare”
În ciuda progreselor, cercetătorii menționează că există încă multe semne de întrebare, de exemplu, care sunt motivele pentru care există persoane care utilizează predominant 90% membrele stângi și dacă pot fi observate tipare evolutive asemănătoare la speciile care prezintă preferințe pentru anumite părți ale corpului, cum ar fi papagalii și cangurii.
COMENTARII / 0