NATO și Rusia sunt subiectul unei declarații ferme din partea țărilor de pe flancul estic al alianței: România, Finlanda și statele baltice susțin că nu există dovezi că Moscova ar pregăti un atac în viitorul apropiat asupra unui membru al Alianței. Oficialii continuă să întărească măsurile de apărare și avertizează că Moscova intensifică acțiunile ostile împotriva Europei, acțiuni ce variază de la atacuri cibernetice și sabotaje la provocări și încălcări ale spațiului aerian, conform Euronews.
Probabilitatea ca Rusia să inițieze un atac militar convențional este foarte scăzută.
În decurs de aproape o săptămână de la vizita discretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, s-au intensificat temerile că Rusia ar putea pregăti un test al NATO, însă oficialii europeni resping ipoteza conform căreia un atac convențional ar fi iminent.
Citește șiUcraina anunţă că a lovit o uzină rusească unde se produce combustibil solid pentru rachete, în apropiere de Sankt Petersburg
Finlanda, România și statele baltice susțin că nu există dovezi că Moscova se pregătește pentru o confruntare directă cu NATO. În același timp, guvernele își consolidează apărarea și avertizează că amenințarea reprezentată de Rusia crește.
Oficialii din zona estică a NATO subliniază că pregătirea pentru o posibilă agresiune rusă nu înseamnă că se așteaptă ca aceasta să aibă loc.
John Hardie, adjunct director al Programului pentru Rusia la Foundation for Defense of Democracies din Statele Unite, a spus pentru Euronews că Ratcliffe ar fi putut transmite mai multe mesaje către Moscova.
„În opinia mea, un atac militar convențional al Rusiei împotriva unui stat membru NATO rămâne foarte puțin probabil, mai ales cât timp războiul din Ucraina continuă”, a spus Hardie.
„Cu toate acestea, chiar dacă, în general, acest scenariu rămâne improbabil, există motive să credem că riscul a crescut ușor.”
„Războiul din Iran a redus nivelul de pregătire al SUA, iar administrația Trump a provocat îndoieli cu privire la voința politică a Statelor Unite de a apăra Europa. În ultimele luni, am asistat la pătrunderi în spațiul aerian al NATO care ar fi putut avea drept scop testarea reacției noastre.”
Hardie a mai spus că oficialii americani ar putea fi îngrijorați și de modul în care Putin ar reacționa dacă s-ar simți „frustrat sau încolțit” în Ucraina. Expertul consideră însă că un al doilea val de mobilizare în Rusia ar fi un răspuns mai probabil.
Analiza lui Hardie se aliniază în mare parte cu afirmațiile oficiale ale liderilor europeni.
“Nu ar avea niciun sens ca vreo putere din lume să testeze hotărârea acestei alianțe”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a refuzat ipotezele conform cărora Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară membră a NATO în anii ce urmează.
„Dacă cineva are un asemenea glob de cristal, foarte bine. Eu, pur și simplu, nu văd nici dovezi, nici fapte care să susțină această ipoteză”, a declarat Stubb pentru publicația germană Bild, adăugând că informațiile de care dispune îi confirmă evaluarea.
„Nu ar avea niciun sens ca vreo putere din lume să testeze hotărârea acestei alianțe.”
Finlanda își întărește apărarea de-a lungul graniței sale de 1.340 de kilometri cu Rusia. Suedia a acceptat cererea autorităților din Helsinki și va expedia avioane de luptă Gripen și o navă militară pentru a susține supravegherea teritoriului finlandez de-a lungul frontierii.
Finlandezi nu consideră că există vreo incongruență în aceste măsuri. Intensificarea pregătirii militare are scop
Romania a prezentat o evaluare asemănătoare. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a susținut duminică, în cadrul Digi24, că Bucureștiul și partenerii săi fac schimb continuu de date și că nu există
niciun indiciu
că Rusia ar dori să atace un stat membru al NATO.
„Nu cred că Rusia are intenția de a ataca o țară membră NATO”, a declarat Miruță.
Frontiera dintre România și Ucraina se întinde pe 614 kilometri, iar dronă rusești au pătruns de mai multe ori în teritoriul său.
Într-un mesaj difuzat pe X, Premierul Letoniei, Andris Kulbergs a clarificat că gradul de amenințare militară asupra țării sale a rămas neschimbat, iar posibilitatea unei intruziuni directe a Rusiei continuă să fie considerată redusă.
Letonia rămâne în alertă sporită față de atacuri cibernetice, acte de sabotaj, provocări și dronă, consolidând în același timp frontiera estică alături de NATO.
„Pregătirea pentru o posibilă amenințare nu înseamnă existența unei amenințări imediate”,
a declarat Kulbergs.
„Aceste două lucruri nu trebuie confundate.”
Lituania, Estonia și Letonia aparțin rândului de state NATO care investesc cele mai mari sume în apărare, în raport cu dimensiunea economiilor lor.
Polonia a optat pentru o abordare mai precaută.
„Următoarele șase luni vor fi decisive, iar noi trebuie să fim pregătiți”
Premierul polonez Donald Tusk a declarat, după o informare oferită în weekend de secretarul general al NATO, Mark Rutte, că „escaladarea din partea Rusiei continuă”.
„Nu putem exclude provocări ale Rusiei împotriva unuia dintre membrii NATO”, a spus Tusk. „Următoarele șase luni vor fi decisive, iar noi trebuie să fim pregătiți, atât Polonia, cât și NATO, pentru diferite scenarii.”
Europa este privită dintr-o altă perspectivă de către mesajul său: chiar dacă un atac convențional nu pare iminent, agresiunea Rusiei se manifestă deja în alte forme.
Guvernele europene au acuzat Moscova de atacuri cibernetice, acte de sabotaj și alte operațiuni ostile desfășurate pe continent, în timp ce aeronavele și dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al NATO.
Margus Tsahkna, ministrul estoniei de Externe, a declarat într-un mesaj postat pe X că etichetarea acestor acțiuni ca „război hibrid” reduce gravitatea amenințării.
Reacționând la declarațiile șefului serviciului estonian de informații externe, Kaupo Rosin, Tsahkna a scris: „Ajunge cu eufemismele. Campania de sabotaj și subversiune desfășurată de Putin în Europa nu este «război hibrid». Este terorism sponsorizat de stat. Să-i spunem pe nume.”
Hardie a susținut că acțiunile Rusiei menționate se desfășoară deja.
„În ceea ce privește actele agresive care rămân sub pragul unui război deschis, precum incendierea unor fabrici europene din industria apărării, acestea au loc deja de ani întregi, însă efectul lor strategic a fost limitat.”
El a declarat pentru Euronews.
Moscova dispune de opțiuni de escaladare în această regiune, însă este puțin probabil ca acestea să genereze un impact semnificativ mai mare și ar putea, paradoxal, să creeze un efect de bumerang.
COMENTARII / 0