De la bani la arme: Schimbarea strategiei UE pentru noi membri

De-a lungul anilor, perspectiva de a adera la UE a fost strâns legată de oportunități economice îmbunătățite și de fonduri europene generoase. Țările care anterior făceau parte din blocul comunist au pătruns în UE cu așteptativa unei creșteri rapide a standardului de viață.

Schimbări majore au avut loc în ceea ce privește contextul, care a devenit complet diferit. Urmările invaziei Rusiei în Ucraina și posibilitatea revenirii lui Trump la Casa Albă au transformat aspectul securitar în rațiunea principală pentru extinderea UE.

Anumiți reprezentanți diplomatici și oficiali guvernamentali au dezvăluit în cadrul unor discuții private că președintele Trump a influențat indirect anumite țări să se apropie de UE. Printre argumentele aduse se numără impunerea de tarife pentru Europa, acuzațiile privind accelerarea unui presupus proces de „ștergere civilizațională” și declarațiile sale privind amenințarea la adresa Groenlandei, toate acestea fiind menționate de patru diplomați, trei oficiali UE și doi oficiali naționali care au vorbit anonim pentru Politico.

Citește și„O listă de ţinte”. Garry Kasparov a fost avertizat de serviciile lituaniene și americane de securitate că viața sa este în pericol

Islanda se află pe poziția frontală în ceea ce privește ordinea de prioritate.

În fruntea acestui proces, Islanda se pregătește să intre în Reykjavík într-o nouă etapă.
Se pare că țara nordică va fi prima care va relua discuțiile de aderare, după ce capitala islandeză a decis să grăbească organizarea unui referendum pe această temă.

Într-un interviu acordat publicației Politico, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, ministrul de externe al Islandei, a exprimat opinia că „Am fi mai puternici într-un grup mai mare, alături de țări cu viziuni similare”.

„Am fi mai puternici într-un grup mai mare, alături de țări cu viziuni similare”

Ea a adăugat, de asemenea, că obiectivul de atragere a noilor membri în UE se axează atât pe consolidarea apărării, cât și pe garantarea securității economice.

În Norvegia, unde cetățenii au optat împotriva aderării la UE printr-un referendum în 1994, se observă o schimbare de opinie în favoarea intrării în blocul comunitar.
Un reprezentant al guvernului norvegian a declarat:

„Nu este un moment bun să fii pe cont propriu”

.
Acesta a adăugat că Trump are un impact semnificativ:

„Trump schimbă totul”

.

Se conturează o dinamică duală în procesul de extindere, unde avutul și defavorizații par să urmeze traiectorii distincte.

În prezent, pentru statele membre existente, perspectiva de a primi în rândurile lor țări cu o economie înfloritoare este considerabil mai atractivă decât integrarea unor națiuni cu resurse mai limitate. Islanda și Norvegia sunt în mod obișnuit clasate printre primele 10 economii la nivel global, raportat la produsul intern brut pe cap de locuitor. Pe de altă parte, Muntenegru se situează abia în a doua parte a listei primelor 100 de țări, în timp ce Ucraina este prognozată să ocupe locul 132 în anul 2026.

În prezent, toți cei 13 membri care au aderat la UE în 2004 sunt mai degrabă beneficiari decât contribuabili neti la bugetul comunitar. O situație similară se preconizează și pentru majoritatea statelor candidate actuale, care urmează să primească mai mult decât să contribuie.

O sursă diplomatică menționată în articolul Politico a exprimat prudență în legătură cu procesul de extindere către est, afirmând:

„Nu vrem o altă Ungarie sau Slovacia.”

Această declarație reflectă Ungaria și Slovacia ca exemple nedorite.

Acordul de securitate comună a devenit o prioritate majoră, eclipsând alte aspecte.

În cadrul tratatului Uniunii Europene, articolul 42.7 prevede o clauză de apărare reciprocă care prezintă similarități cu articolul 5 al NATO. Importanța acestei clauze a devenit mai evidentă după incidentul în care o bază militară britanică situată în Cipru a fost atacată cu o dronă despre care se presupune că ar fi fost afiliată Hezbollahului.

Procesul de aderare a Ciprului la NATO este împiedicat de opoziția Turciei. În acest context, Uniunea Europeană reprezintă unica asigurare reală de securitate pentru Nicosia. O situație similară este înregistrată și în cazul Ucrainei, care își reevaluază opțiunile de securitate.

Un înalt funcționar din Ucraina a afirmat pentru publicația Politico că „Nu există NATO, nu există SUA”, subliniind astfel o realitate dură.
El a continuat spunând că în acest context, rămân doar armele, dronele și muniția, adăugând că mai există și UE.

„Există doar arme, drone, muniție. Și există UE”

a reiterat oficialul.