De-a lungul anilor, Narada a intervenit în zonele în care dificultățile din sistemul educațional erau extrem de palpabile – de la nevoia de încălțăminte și echipamente digitale, până la școli ce necesitau reparații urgente. În prezent, grupul și-a redirecționat focusul din lipsurile materiale ale copiilor către competentele esențiale pentru viitorul lor.
Într-un interviu pentru Libertatea, Andra Munteanu, cofondatoare și președinte a organizației Narada, a vorbit despre această schimbare, despre dezvoltarea gândirii critice și a autoreglării emoționale, dar și despre copiii ale căror povești au rămas cu ea și provocările unei munci despre care spune că poate fi făcută „doar din vocație”.
Andra Munteanu. Imagine realizată de Nadya Glo Începuturile organizației și primii ani
Citește șiCentrul Balnear din Târgu Ocna, predat Institutului Național de Balneologie, care îl va moderniza. Tratamentele vor fi decontate prin CNAS și Casa de Pensii
În 2020, Andra Munteanu, în vârstă de 27 de ani, a creat Narada, după ani de activitate civic și o perioadă dedicată antreprenoriatului. Organizația s-a propus să intervină în situații reale care împiedicau copiii să dobândească educație, operând, așa cum a precizat ea, ca o
unitate de primiri urgențe în educație
.
În primii ani, o serie de crize au marcat perioada. În primul rând, pandemia a amplificat dificultățile din mediul școlar și a subliniat necesitatea tehnologiei, iar ulterior, conflictul din Ucraina a introdus provocarea de a integra copiii refugiați.
„Au fost foarte multe urgențe în anii respectivi care se suprapuneau peste nevoile oricum foarte mari ale școlilor, nevoi de bază”
, a povestit Andra Munteanu.
În primele etape, Narada a intervenit în instituții de învățământ pentru a soluționa probleme precum lipsa încălțăril
Fotografia provine de la Vali Bărbulescu De la situații de urgență în educație la competențele viitorului
Peste doi ani în urmă, Narada a decis să-și reexamineze scopul. După ce intervențiile au fost axate pe eliminarea deficitelor materiale, echipa a constatat că acestea nu pot asigura realizarea potențialului unui copil.
„Poți să ai totul, să nu-ți lipsească nimic material și, cu toate astea, să nu-ți îndeplinești potențialul”
– Andra Munteanu.
În scopul de a descoperi ce lipsesc copiilor dincolo de aceste nevoi, Narada a colaborat cu un grup de sociologi și a realizat evaluări în diverse comunități. În urma acestui efort, metacompetențe — pe care le numește „abilități ale viitorului” — au devenit punctul central al direcției alese de organizație.
Fondatoarea leagă această schimbare și de ritmul accelerat în care tehnologia, în special inteligența artificială, transformă societatea. În timp ce lumea din jurul copiilor se schimbă tot mai repede, consideră ea, școala continuă să se adapteze lent. Pentru a explica diferența, aceasta a comparat societatea și școala cu „două rotițe ale unui ceas”: dacă înainte reușeau să se miște într-un ritm apropiat, astăzi societatea „a luat-o cu o viteză foarte, foarte mare”, în timp ce școala „a rămas în același ritm”.
În această situație, ea a declarat că reținerea datelor nu mai poate constitui singurul indicator al procesului educațional. Se impune ca studenții să dobândească abilitatea de a evalua materialele întâlnite, de a verifica autoritatea surselor și de a diferenția, de exemplu, între un material autentic și unul creat de inteligența artificială, important.
Instrumentul de evaluare a metacompetențelor
În scopul de a implementa această transformare, Narada, în colaborare cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române, elaborează primul Index al Metacompetențelor destinat elevilor de gimnaziu. Acest instrument se adresează claselor V-VIII și va evalua gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina.
„Acum ne luptăm să facem asta pentru România, să câștigăm dreptul de a redefini succesul”
– Andra Munteanu. În faza inițială, organizația a selectat ciclul gimnazial, considerând că oferă o gamă mai extinsă de competențe pe care să le influențeze. În viitor, Indexul ar putea fi aplicat și altor categorii de vârstă.
Testul este conceput să se desfășoare într-o singură sesiune de aproximativ 45 de minute. În loc de o notă simplă, rezultatul va fi un profil ce evidențiază punctele forte și slăbiciunile fiecărui elev, precum și ale clasei în ansamblu.
„Ce nu pot să măsor, nu pot să corectez”
a declarat Andra Munteanu. Astfel, dacă datele ar indica, de exemplu, un nivel scăzut al gândirii critice în cadrul clasei, profesorii vor putea determina zona ce necesită intervenție. În viitor, instrumentul poate fi aplicat din nou pentru a monitoriza evoluția elevilor.
Instrumentul rămâne în faza de dezvoltare. Conform datelor anterioare furnizate publicației Libertatea de către Irina Vasile, director de programe la Narada, scopul este ca până la finalul lui 2026 să fie disponibilă prima versiune pilotată și revizuită, iar întregul proces de validare și implementare să se prelungească în 2027.
După ce Indexului Metacompetențelor a fost stabilizat, Narada intenționează să distribuie gratuit instrumentul către toate școlile din țară. Obiectivul organizației este ca datele obținute să contribuie la construirea unei hărți naționale, care să evidențieze poziția elevilor români în ceea ce privește aceste abilități.
„Când zici: «Bun, copiii din România gândesc sau nu critic? Știu să-și regleze sau nu emoțiile?». O să măsurăm și o să vedem”
, Andra Munteanu a spus.
Planuri pentru îmbunătățirea metacompetențelor
În afară de instrumentul de evaluare, Narada elaborează și inițiative didactice ce vizează dezvoltarea competențelor precum autoreglarea emoțională, autodisciplina, reziliența și autonomia. Aceste măsuri sunt implementate în mediul școlar și validate împreună cu elevii și profesorii.
„Noi le dăm formule de intervenție care sunt create de noi. Astfel, antrenăm aceste cadre didactice, îi formăm în cum să
Printre inițiativele prezentate se numără „Start Bun/Fearless”, destinat elevilor de clasa a V-a și celor aflați în faza de tranziție de la ciclul primar la gimnaziu. În decursul a șase săptămâni, copiii participă la activități care urmăresc consolidarea apartenenței, dezvoltarea rezilienței și asigurarea siguranței emoționale, fiind încurajați să-și exprime sentimentele și să ceară ajutorul atunci când este nevoie.
Programul „În Control” se concentrează pe reglarea autonomă a stărilor emoționale și pe disciplina personală. Elevii dobândesc abilitatea de a identifica sentimentele și reacțiile pe care le generează, de a se opri temporar înainte de a reacționa și de a examina efectele deciziilor lor.
Programul a fost implementat și la Școala Gimnazială Nr. 1 din Grădinari, județul Giurgiu, unde Eliza Licuță a raportat către Libertatea că a observat schimbări în comportamentul unor elevi.
„Au început să facă o pauză înainte de a reacționa. Chiar dacă nu reușesc întotdeauna, măcar conștientizează ceea ce simt”
Narada a creat pentru clasa a VIII-a programul „Power Mode”, care durează patru săptămâni și se axează pe organizare, concentrare și autoreglare, în contextul intens al Evaluării Naționale. Activitățile sunt concepute pentru a sprijini elevii în structurarea procesului de învățare și în gestionarea eficientă a stresului, frustrației și a tendinței de amânare.
Nari, cel care asistă părinții
Dezvoltarea acestor abilități nu se oprește însă la ușa școlii. Copiii sunt influențați și de mediul familial, iar ceea ce învață la clasă poate intra uneori în contradicție cu principiile sau comportamentele de acasă. Pornind de aici, Narada a dezvoltat Nari, un asistent bazat pe inteligență artificială, destinat în primul rând părinților, dar care poate fi folosit și de profesori sau de alți adulți care lucrează cu copii. „Poți să ai familii, spre exemplu, în care lucrurile se contrazic. Înveți ceva la școală și vii acasă, iar părinții tăi au principii complet diferite”, a explicat Andra Munteanu.
Nari a fost construit pe baza cercetărilor și modelelor studiate de organizație, dar și a experienței acumulate în intervențiile desfășurate în școli. Părintele îi poate descrie o situație concretă, iar asistentul îi propune idei sau micro-intervenții pe care le poate aplica împreună cu copilul. De exemplu, un părinte îl poate întreba cum își poate ajuta copilul să devină mai rezilient. Nari poate propune o activitate sau o rutină pe care adultul să o introducă în viața de zi cu zi, inclusiv înainte de culcare, pentru a lucra treptat la această abilitate. „Asistentul nu îți răspunde cu inteligența generală. El îți răspunde cu inteligența tuturor echipelor de sociologi și de psihologi cu care noi am lucrat și îți dă o micro-intervenție pe care tu să o faci cu copilul tău acasă”, a spus fondatoarea Narada.
Conform Andrei Munteanu, prima versiune a Nari a fost lansată cu aproximativ un an în urmă și a funcționat inițial ca prototip. În acea perioadă, instrumentul a fost supus testelor și optimizărilor, iar acum organizația prezintă Nari 2.0, o ediție pe care fondatoarea afirmă că este mai performantă. Ea susține că Nari este deja utilizat de câteva mii de părinți.
Nari oferă o versiune gratuită disponibilă pentru părinții din toată țara. Pentru utilizatorii care doresc să exploateze instrumentul la un nivel mai ridicat, Narada dezvoltă o ediție avansată, accesul la care va fi condiționat de o donație prin SMS în sprijinul asociației. În plus, Narada ia în calcul și posibilitatea de a oferi acces gratuit la versiunea avansată persoanelor adulte care nu ar putea să se permită costul.
Impactul Narada asupra copiilor
Printre elevii pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, Andra Munteanu își aduce aminte în mod particular de o fetiță din Bisoca, județul Buzău. În acea localitate, Narada a implementat un program de educație remedială, care sprijinea copiii în recuperarea materiilor pierdute în timpul pandemiei.
La încheierea proiectului, conducătorul instituției a adus la scenă o elevă din clasa VII pentru a recita un cântec ca semn de recunoștință. Când a auzit performanța, Andra a fost uimită de calitatea vocii și a întrebat de unde a învățat să cânte. Răspunsul a fost neașteptat: de la radio.
Școala se afla într-o zonă izolată, unde, potrivit fondatoarei Narada, profesorii de anumite specialități ajungeau cu dificultate, iar orele de muzică lipseau de ani buni. „Ea chiar învățase să cânte de la radio”, a povestit Andra Munteanu.
Mai târziu, tânăra a primit o bursă care i-a permis să-și îmbunătățească abilitățile. S-a înscris cu succes la un liceu de artă din Buzău, unde a continuat formarea sub îndrumarea experților. Ambele rămân legate de ea de-a lungul anilor.
„Acum, talentul ei nu mai e învățat doar de la radio, e învăț
Roxana, o fată talentată. Fotografia este de la Narada.
Narada a întâlnit un alt copil în timpul pandemiei, când acesta se afla în clasa a III-a. Acest băiat era extrem de timid, iar faptul că se afla într-o clasă plină de alți elevi îl făcea să se simtă intimidat. Până în prezent, el nu a reușit să dobândească complet abilitățile de scriere și citire.
În cazul său, mutarea la învățământul online a generat un rezultat surprinzător. Învățarea la distanță a fost mai potrivită pentru el, iar copilul a început să recupereze. Un an mai târziu, în momentul încheierii clasa a IV-a, Andrei Munteanu i-a trimis o scrisoare conținând un poem pe care l-a compus personal, în care menționa cât de fericit era că acum putea scrie și citi și că se simțea mai aproape de colegii săi.
Astăzi, băiatul este la liceu. Pentru Andra Munteanu, povestea lui a rămas unul dintre exemplele în care a putut urmări schimbarea unui copil de-a lungul anilor. „Astea sunt două exemple de care eu sunt foarte atașată”, a spus ea.
Provocările activității în educație
Una dintre provocările muncii într-o organizație dedicată educației este găsirea resurselor necesare pentru a susține proiectele. Fondatoarea consideră că, spre deosebire de mediul de business, unde există mai multe oportunități construite în jurul creșterii și performanței financiare, organizațiile care urmăresc o misiune socială trebuie adesea să depună un efort mai mare pentru a atrage finanțare. „Trăim într-o economie capitalistă care e creată pentru business, care e creată pentru performanță, care e creată pentru cifre. Misiunile din sfera educației nu sunt din această sferă”, a explicat ea.
Tocmai de aceea, spune că lucrul în acest domeniu presupune perseverență și disponibilitatea de a căuta permanent noi oportunități. „Întorci fiecare piatră până când găsești una sub care sunt resursele de care ai nevoie”. Totuși, „cred că sunt multe pietre de întors”, a adăugat.
O altă dificultate constă în povara emoțională a activității. Împărtășirea poveștilor copiilor implică angajament, însă este esen
În opinia ei, o problemă majoră a meseriei constă în trecerea rapidă de la o stare la alta: să se îngrijească de fiecare copil în mod personal, iar ulterior să poată aborda cifrele și finanțarea cu aceeași convingere.
„Să-ți pese foarte mult de fiecare copil în parte și după care să te poți detașa și să poți vorbi despre un Excel cu aceeași convingere”.
În același timp, ea susține că provocările devin mai ușor de gestionat când activitatea își are rădăcina într-o motivație personală intensă. Andra Munteanu a declarat:
„Cred că ăsta e genul de meserie pe care poți să o ai doar din vocație”
și pentru ea ideea că munca are un scop a rămas constantă:
„Eu nu am simțit niciodată că munca mea nu are sens”.
În imagine se vede Andra Munteanu în compania îmbrățișărilor celor mici. Sursa foto: Narada
COMENTARII / 0