De unde ar fi venit mirosul insuportabil resimțit în București în luna august. Garda de Mediu indică două surse și anunță amenzi uriașe

Peste 1.300 de sesizări privind mirosul greu de suportat resimțit în București și Ilfov au declanșat o amplă acțiune de control a Gărzii Naționale de...

Peste 1.300 de sesizări privind mirosul greu de suportat resimțit în București și Ilfov au declanșat o amplă acțiune de control a Gărzii Naționale de Mediu. După 55 de verificări, comisarii au restrâns cercul la două surse probabile și au descoperit o serie de nereguli, unele dintre ele suprapunându-se cu perioada în care reclamațiile bucureștenilor au atins nivelul maxim.

Garda Naţională de Mediu a comunicat sancțiuni care includ o amendă de 795.000 de lei, trei suspendări de activitate, o sesizare penală și confiscarea unui utilaj, ca rezultat al a 55 de controale efectuate în urma sesizărilor despre un miros insuportabil resimțit intens

După ce raportul a fost pus în circulație, conducerea GNM a cerut în mod oficial Ministerului Sănătăţii și Ministerului Mediului să emită un ordin comun care să includă direcţiile de sănătate publică în procedurile de verificare. Potrivit experţilor GNM, cauzele profunde constau în legislaţia latentă și în lipsa corelării dintre disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populaţiei.

Citește șiVideo Sute de kilograme de gunoi au fost găsite pe acoperișul un bloc din Vaslui. Sancțiunile aplicate de Garda de Mediu

În ultimele

„Două surse potenţiale ale disconfortului olfactiv resimţit puternic în mai multe zile din august, atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, sunt depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina. Sancţiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent. Am înaintat raportul acţiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătăţii, pentru că există obligaţia investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătăţii populaţiei”, afirmă Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Sursa menționată spune că a cerut Ministerului Mediului să accelereze procedurile de adoptare a unui ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, în care specialiștii din structurile de supravegh

„Devine evident faptul că impactul potenţial şi impactul concret al unor instalaţii trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii umane”, mai spune Corlan.

În București și Ilfov se pune în aplicare un control integrat și un plan comun de verificare.

Experţii Gărzii Naţionale de Mediu au plasat peste 1.300 de semnale de disconfort olfactiv pe o hartă, evidenţiind o concentraţie semnificativă în Sectorul 4 și o zonă extinsă de impact în zona de sud‑sud‑est a regiunii București‑Ilfov.

„Este foarte important de menţionat că, inclusiv din cauza resimţirii subiective a mirosului de către cetăţeni, sesizările au descris mirosuri diferite: miros de levigat şi deşeuri, mirosuri asociate hidrogenului sulfurat şi miros de substanţe chimice. Planificarea controlului a ţinut cont de aspectele sesizate, de arealul de unde au provenit sesizările şi de datele privind calitatea aerului primite de la Agenţia Naţională de Mediu şi Arii Protejate. Au fost vizate activităţi cu potenţialul de a emana un miros suficient de puternic încât să fie resimţit concomitent în arii mari din două judeţe. Comisarii GNM nu au căutat un vinovat convenabil, ci au analizat mai multe categorii de activităţi cu potenţial de a genera emisii odorante”, explică reprezentanţii GNM.

Acţiunile de control s-au concentrat pe operatori care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producţia de medicamente şi acoperiri galvanice, precum şi pe operatori ale căror activităţi pot genera emisii sau mirosuri, inclusiv vidanjarea şi gestionarea foselor ecologice.

Există neconformităţi la depozitul din Vidra

Conform sursei citate, în cadrul monitorizării tehnice a depozitului de deșeuri de la Vidra s-au detectat diverse neconformităţi care ar putea produce mirosuri intense. De exemplu, captarea gazelor din depozit a fost incompletă, cauzată de compactarea insuficientă a deșeurilor. În situații în care etanșarea nu este corectă, există riscul ca gazul să se elibereze în atmosferă fără control.

„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancţionat cu 40.000 de lei. Experţii GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activităţii de depozitare”, precizează reprezentanţii GNM.

La stația de epurare din Glina, instalațiile se află în stare nefuncțională.

Conform sursei menționate, deficiențele identificate la stația de epurare din Glina ar putea indica o legătură între mirosul resimțit în perioada 17–18 august în București și Ilfov și disfuncționarea sau utilizarea incorectă a unor sisteme și proceduri pentru gestionarea nămolului obținut și a biogazului produs, în același interval de timp.

Potrivit comisarilor de mediu, volumul maxim de sesizări privind disconfortul olfactiv se suprapune peste nefuncţionarea unor sisteme de odorizare şi neutralizare a mirosului, transportul nămolului nedeshidratat, stocarea deficitară a biogazului şi eliberarea acestuia în atmosferă. Controlul a relevat că, deşi au fost constatate intern disfuncţionalităţi, acestea nu au fost raportate şi remediate.

În scopul unei prezentări concise a constatărilor, GNM clasifică neconformitățile în patru grupuri. Prima dintre acestea se referă la defecțiunile instalației de deshidratare avansată a nămolului. Conform comisarilor de mediu, incintele de deshidratare funcționau cu ușile larg deschise, ceea ce anulează orice sistem de depresiune capabil să rețină emisiile olfactive, fiind

„uşor demonstrabilă eliberarea necontrolată de aer viciat în atmosferă”.

În plus, nămolul deshidratat era depozitat în containere deschise, iar acest lucru produce și disconfort olfactiv. Specialiștii din GNM au verificat halele în condițiile în care funcționa o singură centrifugă și au observat o acumulare considerabilă de gaze în urma procesului.

Comisarii de mediu au mai constatat că în perioada care corespunde celui mai mare volum de sesizări privind disconfortul olfactiv, rapoartele studiate indică funcţionarea tuturor celor trei centrifuge, ceea ce a condus la eliminarea unei cantităţi masive de aer viciat direct pe amplasament. Mai mult decât atât, operarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit la ora 9:00 în data de 18, ceea ce poate fi corelat cu scăderea exponenţială a sesizărilor din teren, deci cu oprirea efectivă a disconfortului olfactiv resimţit de bucureşteni.

GNM a identificat o a doua categorie de probleme legate de transportul nămolului nedeshidratat, care este cunoscut pentru emisia unui miros intens în aer. În urma unei inspecții a unui vehicul de la stație, experții au constatat că acesta era încărcat cu nămol nedeshidratat.

„Nămolul prezenta un miros pestilenţial puternic, care s-a difuzat pe o suprafaţă mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos şi de culoare neagră închisă”, precizează aceeaşi sursă.

Categoria a treia se referă la gestionarea inadecvată a nivelurilor de biogaz din instalația de cogenerare. Conform comisarilor de mediu, pe 18 august, sistemul de biogaz a înregistrat o serie de evenimente critice. Astfel, nivelurile de biogaz din cele trei rezervoare au scăzut sub pragurile minime obligatorii stabilite în autorizația de mediu. În cazul în care volumul de biogaz stocat în rezervoare se epuizează, suprapresiunea și deschiderea supapelor de siguranță preinstalate pot duce la eliberarea directă a biogazului în atmosferă.

„La polul opus, în aceeaşi zi, unul dintre rezervoarele de stocare a urcat brusc la un nivel de umplere de 92%, demonstrând oscilaţii majore în fluxul tehnologic. Precizăm că scăderile sub pragul minim de stocare nu au generat nicio alarmă, deşi instalaţiile au fost prevăzute cu senzori, ceea ce generează ipoteza unor evacuări necontrolate sau a unor disfuncţionalităţi majore în gestionarea biogazului”, adaugă aceeaşi sursă.

Comisarii de mediu au identificat ultima categorie de neconformităţi, concentrându‑se pe instalaţiile de odorizare și neutralizare a mirosurilor, care se aflau inoperante pe rampa de deşeuri.

„Procesul de epurare presupune producerea de deşeuri de nămol care, după procesul de deshidratare, sunt stocate pe rampe dedicate. Concomitent, deşeurile care rezultă din activitatea de mentenanţă, altele decât nămolul, sunt stocate în aceeaşi zonă, pe rampe diferite. Două din cele patru instalaţii de odorizare şi neutralizare cu care sunt dotate rampele de nămol şi deşeuri nu erau funcţionale”, adaugă sursa citată.

Un miros extrem de neplăcut poate constitui o amenințare majoră pentru sănătatea comunității.

GNM efectuează controale ce identifică și corectează defecțiuni izolate, care pot sau nu să genereze o legătură între neconformitățile de mediu și disconfortul olfactiv resimțit de cetățeni. În perspectiva specialiștilor GNM, modul în care legea curentă tratează problema mirosului, fără a fi legată de orice inspecție, analiză sau monitorizare a sănătății publice, este incorect.

Raportul de control include, pe lângă înregistrarea neconformităților și a datelor analizate, un ansamblu de propuneri pentru ajustarea legislației, inclusiv propunerea de a elibera un ordin comun între miniștrii Sănătății și Mediului, care să asigure o abordare unitară a procedurii și un control comun GNM/DSP în orice caz în care cetățenii semnalează mirosuri intense, persistente, pestilențiale într-o zonă specifică.

„Avem nevoie de criterii tehnice obiective şi clare care să depisteze, să măsoare şi să abordeze unitar şi integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiţi-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetăţeni din Bucureşti şi Ilfov ne sesizau prezenţa unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depăşiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Reprezentanții din Garda Naţională de Mediu adaugă că, în anul 2026, a trimis către Direcţiile de Sănătate Publică 3.750 de raportări punctuale, însoțite de date, inclusiv cazuri de disconfort olfactiv.

COMENTARII / 0