România a beneficiat de importuri rapide de energie electrică prin interconectările pieței unice după ce producția națională a scăzut din cauza secetei în bazinul Dunării, care a dus la reducerea volumelor generate de hidrocentrale, dar și oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, arată conducerea operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, la solicitarea Mediafax.
„În actualul context energetic excepțional, vă rugăm să ne furnizați datele disponibile privind principalele (3/10) surse (state) ale importurilor de energie electrică începând din 1 august, când a intrat în vigoare starea de alertă energetică, în ordinea descrescătoare a cantităților (la modul ideal și cantitățile)”, a fost cererea de informații transmisă pe 13 august, ziua în care a fost oprit al doilea reactor nuclear din cauza scăderii nivelului fluviului în bazinul de aducțiune pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă.
În condiții obișnuite de funcționare, stația din Cernavodă furnizează în jur de 20% din energia produsă la nivel național și este gestionată de Nuclearelectrica, companie cotată la Bursa de Valori București (BVB) și deținută în proporție de 82,49% de stat, sub autoritatea Ministerului Energiei.
Citește șiDacia Spring se mută din China după
În ce mod funcționează piața unică?
Originea: Transelectrica
În documentul semnat de toți cei patru membri ai Directoratului, Transelectrica – cu președintele Ștefăniță Munteanu – prezintă în detaliu procedurile și mecanismul activat pentru importurile esențiale ce susțin consumul național. Acest operator național este, de asemenea, o companie listată și sub controlul statului, gestionată de Secretariatul General al Guvernului.
„Schimburile comerciale de import/export de energie electrică se realizează în limita capacităților transfrontaliere disponibile din punct de vedere tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, în mod explicit sau implicit, în funcţie de granița şi de orizontul de timp pentru care se realizează tranzacţiile”, au transmis șefii Transelectrica.
Conform autorităților, în situația de alocare explicită, capacitatea de transport este obținută de către concurenți printr-o licitatie, iar energia necesară se achiziționează ulterior pe piețele de energie electrică. Acest model de alocare se aplică în mod obișnuit la contracte pe termen lung, cum ar fi cele anual, lunar.
În cazul alocării implicite, capacitatea de transport şi energia sunt tranzacţionate împreună prin mecanismul de cuplare a pieţelor la nivel zilnic şi intrazilnic, algoritmul pieței cuplate calculând automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici către zonele cu prețuri mai mari, în limita capacităţilor de transport disponibile.
„În cazul României, granițele România – Ungaria şi România – Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, alocarea pe aceste orizonturi de timp, fiind de tip implicit. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din funcționarea, cuplată a piețelor zilnice şi intrazilnice, reprezintă aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană şi este direcționat către zona deficitar
Pe platforma ENTSO-E, dedicată transparenței la nivel european, oficialii au indicat că schimburile comerciale la graniță, în funcție de direcție și de orizontul temporal, sunt vizibile.
„Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”
Originea: AEI
În esență, la pornirea acestui mecanism, chiar dacă energia este trasă prin Ungaria sau Bulgaria, nu implică faptul că a fost generată în acel stat membru, a precizat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în cadrul unui comentariu adresat solicitării Mediafax.
„România cumpără energie printr-o piață europeană comună. Când avem nevoie de energie, sistemul găsește oferte disponibile și stabilește pe unde poate intră energia în țară. În august–septembrie 2026, aproximativ 70–75% din importurile comerciale au fost stabilite prin acest mecanism pentru piața de a două zi și cea din aceeași zi. Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”, a detaliat expertul.
Conform datelor analizate de Dumitru Chisăliță din platforma ENTSO-E, pentru perioada 26 august–24 septembrie 2026 energie măsurată la frontieră, nu tranzacții comerciale și nici țara în care a fost produsă energia care nu este disponibilă, dar știm țară de unde a ajuns energia la noi în țară : Bulgaria → România – 624 GWh, Ungaria → România- 187 GW,h Serbia → România – 17,3 GWh. În același interval, România a trimis energie și în sens invers: 68,6 GWh spre Bulgaria, 71,2 GWh spre Ungaria și 166 GWh spre Serbia.
„Diferența lor rezultă cantitatea netă care a rămas în România provenind din țară vecină, dar fără să știe dacă a fost produsă acolo sau a venit din altă țară”
a precizat Dumitru Chisăliță pentru Mediafax.
COMENTARII / 0