Tribunalul Constanţa se pregătește să emită luni hotărârea referitoare la ajustarea prețului de vânzare al șantierului naval Damen Mangalia. Decizia este crucială pentru un eventual transfer de proprietate, pentru realizarea achizițiilor de 920 de milioane de euro în cadrul programului SAFE și pentru onorarea creditorilor. În primul rând, salariații, care trebuie să recupereze deja 30 de milioane de lei, ocupă poziția de top pe listă.
În cadrul unei ședințe vineri, la 11.00, întregul tribunal civil al Tribunalului Constanţa a hotărât să amâne o decizie până luni în dosarul de insolvență, care s-a transformat în procedura de faliment a șantierului naval Damen Mangalia.
În cadrul pronunțării se abordează o decizie de o importanță majoră: acceptarea sau respingerea propunerii lichidatorului CITR privind ajustarea prețului inițial în procesul de vânzare a obiectivului industrial.
Citește șiPrețurile locuințelor continuă să crească în Europa. România, printre țările cu cele mai mari scumpiri. Unde au scăzut prețurile
Casa de insolvenţă solicită ca prețul inițial al vânzării să fie egal cu valoarea de piață actuală, adică 184 milioane de euro, însă poate fi scăzut dacă nu există oferte la această sumă.
Strategia curentă de vânzare a șantierului naval din Mangalia presupune cel puțin șase licitații, fiecare având o valoare de piață de 184 de milioane de euro. Aceasta a fost impusă la finalul lunii mai printr-o hotărâre a Adunării Creditorilor, controlată în proporție de peste 85% de compania-mamă Damen și de diferite societăți din grup.
Primele trei licitaţii s-au desfășurat deja, însă nici o ofertă nu a fost depusă.
„Dacă instanţa aprobă cererea noastră de vânzare, conform Codului de Procedură Civilă, nu vom mai avea licitaţii lunare 100% din valoarea de piaţă (ca până în prezent, n.r.), ci vom
„În momentul de faţă ne supunem strategiei adoptate, de şase licitaţii cu 100% din valoarea de piaţă. Vom menţine această cadenţă, până la o soluţie a instanţei în alt sens”, susţine Cîrlănaru.
Ce alternative ar putea fi adoptate pentru a elibera vânzarea șantierului?
„Dacă instanţa admite cererea noastră (schimbarea procedurii şi vânzarea conform Codului de Procedură Civilă, n.r.), dăm un alt anunţ. Oricum, va coincide (noul preţ de pornire, de 184 milioane de euro, n.r.) pentru că şi în Codul de Procedură Civilă primul set e la 100%. Indiferent ce decide instanţa, vom mai avea o licitaţie la 100% din preţ. Chiar dacă, subiectiv, ai spune că e superfluu, că au fost deja licitaţii la 100% din preţ, practic, începând de la zero pe Cod (Procedura Civilă, n.r.) vei trece şi prin această etapă”, explică directorul general al CITR motivul pentru care la noul termen nu se va modifica practic nimic, pe termen scurt.
Conform Codului de Procedură Civilă, nouă metodă în locul hotărârii Adunării Acționarilor ar putea spori viteza procesului de vânzare a șantierului.
„Dacă judecătorul sindic acceptă schimbarea procedurii de vânzare, nu există un termen specific în lege, însă pot fi organizate în termen scurt, asta însemnând una-două săptămâni între seturi şi poate accelera vădit procesul. Strategia va fi implementată după ce se pronunţă judecătorul”
Cîrlănaru a adăugat că, în cazul în care judecătorul sindic aprobe modificarea, nu există un interval legal prestabilit, însă se poate stabili un cadru rapid, echivalent cu una-două săptămâni între faze, ceea ce ar putea spori viteza procedurii. Implementarea strategiei se va realiza după pronunțarea judecătorului.
„Nu se va ajunge la negociere directă, se merge pe licitație publică cu preț în urcare, doar că, după parcurgerea etapelor de 100%, 75%, 50% se poate merge inclusiv cu preț în jos”
Acesta a precizat că nu se va intra în negociere directă, ci se va opta pentru o licitație publică cu preț în creștere; însă, odată ce se parcurg etapele de 100%, 75% și 50%, se poate trece și la preț în scădere.
De exemplu, dacă niciunul dintre participanţi nu oferă preţul de strigare, odată cu atingerea nivelului de 50% se poate stabili un nou prag minimal, de 25-30%, şi porni regresiv de la 50%, în jos. „E o variantă extremă, în care s-ar ajunge dacă nu există un cumpărător nici măcar la 50% din valoarea de piaţă”, arată Cîrlănaru.
Chiar dacă cele trei licitații consecutive nu au generat niciun rezultat, optimismul lor rămâne intact.
„Cred că vom vedea o soluţie până la sfârşitul anului. Văd o aplecare mai accentuată a statului în ultima perioadă pe acest subiect. El a fost tratat cu foarte multă reţinere, datorită faptului că există litigiul dintre acţionari”, este de părere directorul executiv al CITR.
În ce perioadă ar putea angajaţii să primească restanţele salariale?
În afară de fondurile pe care statul și diverse companii trebuie să le recupereze din falimentul șantierului, problema are și o componentă socială semnificativă. Mai mult de o mie de lucrători trebuie să obțină deja aproximativ 30 de milioane de lei, sume care apar în tabelul final și în cel suplimentar al creanțelor.
“La acestea se adaugă drepturile salariale restante după deschiderea procedurii de faliment din 28 aprilie 2026 până la finalizarea procedurii de concediere colectivă”
Laurenţiu Gobeajă
„Modul de distribuire a sumelor (înscrise ca datorii, n.r.) se face pe ordinea de prioritate stabilită de lege. Şi ordinea de prioritate arată aşa: creanţe salariale, creanţe bugetare… Deci, salariaţii sunt pe primul loc, înaintea finanţelor. Apoi, creanţele bugetare au prioritate în România faţă de celelalte creanţe: furnizori, chirografari (datorii fără garanţie, n.r.) şi aşa mai departe”, a explicat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru ordinea în care se vor plăti datoriile.
drepturile personalului, acestea vor fi respectate indiferent de momentul în care au fost obținute.
„Fie că vorbim de salarii istorice, de salarii acumulate până la faliment sau după, toate aceste sume au prioritate faţă de orice alte distribuiri astfel încât, fără a părea un panaceu, odată cu vânzarea activului şi încasarea preţului, toate problemele acestea se vor închide. Asta bineînţeles nu neagă dificultatea prin care oamenii aceştia trec şi faptul că banii primiţi mâine nu sunt banii de care ai nevoie azi. Din păcate, asta e soluţia care se poate aplica aici şi e de apreciat faptul că oamenii au rămas implicaţi până la capăt”, a mai spus Cîrlănaru.
Interesul manifestat de Rheinmetall pentru șantier nu a fost finalizat.
Rheinmetall a anunțat într-un comunicat de presă din 5 mai că ia în calcul preluarea șantierului naval din Mangalia, în parteneriat cu gigantul maritim MSC.
„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau la acel moment reprezentanţii companiei germane.
„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.
În cadrul primelor licitații puse în desfășurare pentru vânzarea şantierului, niciun investitor nu a comparat. De asemenea, Rheinmetall nu a participat.
News.ro a solicitat răspunsuri de la reprezentanții concernului german, după prima licitație din 29 iunie, pentru a afla motivele absenței lor și dacă intenționau să participe la următoarea.
„Vă rugăm să aveţi înţelegere pentru faptul că, din principiu, nu facem comentarii cu privire la chestiuni comerciale aflate în curs de desfăşurare”, a fost răspunsul transmis către News.ro de Jan-P. Weisswange, din echipa de relaţii cu mass-media a Rheinmetall AG.
Răspunsul ministrului Economiei la absența Rheinmetall.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) este acţionar majoritar la Şantierul naval 2 Mai Mangalia care, la rândul său, este acţionar majoritar (51%) la Damen Mangalia (DSMa).
„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis pentru News.ro Irineu Darău, ministrul Economiei, înaintea desfăşurării celei de-a doua licitaţii.
„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali”, a adăugat ministrul Darău.
„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul MEDAT.
Într-o conferință de presă desfășurată pe 22 iulie, când News.ro l-a întrebat despre suma alocată din SAFE pentru modernizarea Şantierului Naval Mangalia, el a evitat să răspundă.
„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener – Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a declarat ministrul interimar al Economiei.
Darău a lăsat să se înțeleagă că o eventuală hotărâre a investitorilor ar putea depinde de o decizie a instanței, care ar putea fi pronunțată în septembrie și ar aborda modul de organizare al licitațiilor.
În cadrul ultimei reuniuni din 26 mai 2026, în care s-a definit planul de vânzare al șantierului naval din Mangalia, Adunarea Creditorilor, sub controlul Damen prin intermediul mai multor companii subordonate, a hotărât să organizeze șase licitații lunare consecutive, cu prețul de pornire de 184 milioane de euro (estimarea valorii de piață) în loc de 84 milioane de euro de lichidare.
„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.
El a menționat că guvernul român a impus companiei Rheinmetall să achite suma de 920 de milioane de euro din SAFE în legătură cu investiția din Mangalia.
„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.
COMENTARII / 0