Declic obține decizie finală: numirea lui Lie

Declic a comunicat că Curtea Supremă a respins cererea sa, în care se opune procedurii CSM de numire a Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), instanță condusă de Lia Savonea, a decis, joi, să respingă cererea Declic prin care comunitatea a contestat procedura de numire în fruntea instanței a Liei Savonea. Judecătorii supremi au invocat excepția lipsei de interes, ceea ce echivalează cu refuzul de a judeca fondul problemei”, spune Declic într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Declic: „Un semnal dezastruos pentru cetățeni”

Citește șiO nouă decizie controversată în SUA. Copiii migranți primesc 3.000 de dolari dacă acceptă să plece

Declic a primit o soluție finală care închide definitiv dosarul, după ce judecătorii au respins ca inadmisibilă cererea de a sesiza CJUE și solicitarea de a transmite o excepție de neconstituționalitate către Curtea Constituțională. În mod definitiv, dosarul a fost închis.

„Este o zi neagră pentru justiția din România și un semnal dezastruos pentru cetățeni. Să li se spună celor 70.000 de semnatari ai petiției „Nu mai promovați judecători toxici!” că nu au „interes” să ceară o justiție corectă și transparentă. Este o absurditate. Practic, magistrații au ales să se blindeze în spatele unei excepții procedurale pentru a evita să judece pe fond un caz incomod”, acuză Roxana Pencea – Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

Declic indică faptul că dosarul a circulat pe parcurs de un an între diferite instanțe, inclusiv Cluj, Alba Iulia și Înalta Curte, înainte ca acesta să fie definitiv soluționat de instanța condusă de Lia Savonea.

În vara anului 2025, Declic a pus în mișcare un proces legal contrar Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar acest demers a fost susținut de peste 70.000 de cetățeni atât financiar, cât și civic.

Comunitatea a reclamat că CSM a declanșat prematur și netransparent procedura de desemnare a Liei Savonea la conducerea Instanței supreme, iar traseul dosarului reflectă pe deplin manevrele procedurale de a scăpa de dosar.

Declic a susținut în cadrul ședințelor de judecată că numirea conducerii Curții Supreme depășește simpla sferă a „carierei judecătorilor” și se adresează direct independenței justiției, fapt care constituie un drept de interes public general care permite societății civile să intervină.

„Atât sesizarea CJUE, cât și sesizarea CCR erau necesare pentru soluționarea excepției lipsei de interes și ridicau o problema fundamentală: dacă numirea la vârful Înaltei Curți este doar o chestiune internă de carieră a magistraților sau o garanție constituțională a independenței justiției de care depinde fiecare cetățean. Cel mai probabil, vom sesiza Comisia Europeană”, spune Roxana Mândruțiu, avocata Asociației Declic.