Deficitul bugetar, redus la jumătate: 1,75% din PIB la 31 mai 2026

Față de perioada similară din anul anterior, primele cinci luni ale anului curent au înregistrat o scădere a deficitului bugetar cu o valoare care depășește 28,3 miliarde lei, ceea ce echivalează cu o reducere de 1,60 puncte procentuale în raport cu PIB.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor, această evoluție reprezintă una dintre cele mai semnificative consolidări bugetare din ultimii ani.

La data de 31 mai 2026, rezultatele execuției bugetului consolidat au arătat o reducere considerabilă a deficitului, care a ajuns la 35,94 mld lei, ceea ce reprezintă 1,75% din PIB. Spre comparație, în perioada similară a anului 2025, deficitul a fost de 64,23 mld lei, adică 3,35% din PIB.

În fiecare zi de joi dimineață, Dan Popa trimite un buletin informativ intitulat „EconoMix” prin care oferă cititorilor săi informații despre economie. Cei interesați de gestionarea finanțelor personale și de sfaturi economice au posibilitatea de a se abona aici:
Nu se poate abona cineva direct din textul dat, aşadar

Citește șiRezervele internaționale ale României, în valută și aur, au scăzut cu peste 5 miliarde de euro în septembrie

România a înregistrat un rezultat pozitiv în ceea ce privește execuția bugetară la 31 mai 2026, semnal pozitiv fiind cu atât mai important cu cât această ajustare a fost realizată nu prin limitarea investițiilor, ci printr-o gestionare mai eficientă a cheltuielilor curente și o valorificare superioară a fondurilor europene și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
1,75% din PIB reprezintă deficitul bugetar actual, care s-a redus la jumătate față de perioadele anterioare.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, această realizare nu trebuie să fie considerată un motiv de relaxare, deoarece

Nu suntem într-o zonă de confort

și a doua parte a anului se preconizează a fi dificilă.
Discuțiile viitoare cu agențiile de rating vor avea un impact semnificativ, iar rezultatele execuției bugetare la cinci luni vor conta foarte mult pentru a demonstra că România menține cursul stabilit și nu risipeste eforturile depuse.
Rezultatele includ un deficit mai mic, investiții menținute la un nivel similar, o absorbție îmbunătățită a fondurilor europene și o creștere a credibilității în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni.

Bugetul general consolidat înregistrează venituri.

În perioada ianuarie-mai 2026, 279,49 mld lei au reprezentat totalul veniturilor, ceea ce reflectă o majorare de 9,2% comparativ cu perioada similară din 2025.
Ca raportare la PIB, veniturile au înregistrat o creștere de 0,24 puncte procentuale, impulsionate în special de veniturile din domeniul fiscal, și anume TVA, impozitul pe veniturile salariale și impozitele pe proprietăți.

29,22 mld lei reprezintă încasările generate de impozitul pe salarii și venit, valoare ce reflectă o creștere considerabilă de 13,7%.
Această tendință pozitivă poate fi atribuită, în mare parte, creșterii de 40,9% înregistrată în cazul impozitului pe dividende.
De asemenea, o creștere notabilă a fost observată și în ceea ce privește încasările provenite din Declarația unice, și anume 22,8%.
Creșterea de 6,4% a veniturilor din impozitul pe salarii a fost, la rândul său, influențată de efectul de bază rezultat în urma eliminării facilităților fiscale în domenii precum construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

93,62 mld lei reprezintă totalul contribuțiilor de asigurări, care au înregistrat o creștere de 7,4% față de perioada anterioară, ritm superior celui înregistrat de fondul de salarii la nivel național.
Această tendință este determinată de o serie de factori, printre care extinderea bazei de impozitare, așa cum prevede Legea nr. 141/2025, precum și de încasările provenite din Declarația unică.

10,97 mld lei reprezintă totalul încasărilor din impozitul pe profit, înregistrând o majorare de 4,5% comparativ cu perioada similară a anului anterior, datorită în special progresului înregistrat de veniturile din impozitul pe profit de la operatorii economici, care au crescut cu 9,0% față de anul precedent.

60,20 mld lei reprezintă încasările nete din TVA, care au înregistrat o creștere de 22,9% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această evoluție a fost determinată de creșterea încasărilor brute din TVA, care au avansat cu 21,6% față de anul precedent, datorită ajustării cotelor de TVA prevăzute în Legea nr.141/2025. În același timp, valoarea restituirilor de TVA a ajuns la 16,36 mld lei, în creștere față de 13,98 mld lei înregistrate în perioada similară a anului 2025, demonstrând consecvența în ceea ce privește restituirile de TVA efectuate la timp.

Într-un mediu economic marcat de moderare a consumului și costuri de finanțare majorate, se remarcă o consolidare a bazei fiscale datorită unei creșteri puternice a veniturilor din TVA și contribuții sociale.

19,27 mld lei reprezintă veniturile obținute din accize, înregistrând o creștere de 4,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere a fost determinată în principal de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, care au înregistrat o creștere de 15,1% față de anul precedent.

17,03 mld lei au reprezentat veniturile nefiscale, înregistrând o scădere de 19%, raportat la perioada corespunzătoare din 2025, când s-au înregistrat încasări suplimentare, respectiv 1,6 miliarde lei aferente ajutorului de stat recuperat conform Legii nr. 9/2025.

24,12 mld lei reprezintă totalul sumelor pe care Uniunea Europeană le-a rambursat pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate, precum și a donaţiilor primite, înregistrând o majorare de 9,7% faţă de perioada similară a anului anterior.

Proiectele publice își propun să ofere un impuls mai puternic economiei în acest an, finanțările europene fiind de mare ajutor în reducerea poverii financiare pe care o suportă bugetul de stat și în impulsionarea investițiilor.

În procesul de consolidare fiscală, fondurile europene și PNRR au un impact direct asupra susținerii investițiilor și reducerii presiunii asupra resurselor financiare naționale, mai ales atunci când costurile dobânzilor sunt ridicate.

Bugetul general consolidat al statului înregistrează cheltuieli la data de 31 mai 2026. Execuția bugetară prezintă un deficit care s-a diminuat considerabil, ajungând la 1,75% din PIB, ceea ce reprezintă jumătate din valoarea anterioară. Datele privind cheltuielile și deficitul sunt esențiale pentru evaluarea situației financiare actuale.

315,43 mld lei reprezintă totalul cheltuielilor, care au cunoscut o diminuare nominală de 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește ponderea în PIB, cheltuielile au înregistrat o valoare de 15,3%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 16,7% în anul anterior.

Limitarea cheltuielilor de funcționare ale statului a reprezentat punctul principal al ajustării cheltuielilor, care s-a realizat fără să afecteze investițiile publice majore și proiectele ce beneficiază de finanțare europeană.

68,17 mld lei au reprezentat cheltuielile de personal, înregistrând o scădere de 2,9 mld lei comparativ cu perioada similară din 2025. Această reducere are la bază limitarea cheltuielilor salariale și a sporurilor în intervalul 2025-2026, drept urmare ponderea lor în PIB a ajuns la 3,3%, ceea ce înseamnă 0,4 puncte procentuale mai puțin decât în perioada corespunzătoare a anului anterior.

40,94 mld lei au reprezentat cheltuielile totale pentru bunuri și servicii, înregistrând o creștere de 6,9% față de perioada similară a anului anterior.
Această majorare a fost cauzată în special de plăți mai mari în sectorul sănătății.

44,73 mld lei au fost alocați pentru cheltuieli de investiții, care cuprind cheltuieli de capital și cele legate de programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, înregistrând o creștere de 4,16 mld lei comparativ cu perioada similară a anului precedent, când acestea erau de 40,57 mld lei.
Din această sumă, 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile în cadrul perioadei 2021-2027, care sunt finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Se înregistrează o schimbare semnificativă în direcționarea fondurilor publice pentru investiții, finanțarea europeană jucând un rol esențial în această reorientare. Această nouă abordare face posibilă menținerea unor investiții considerabile, concomitent cu scăderea deficitului bugetar.

În primele cinci luni, valoarea plăților pentru proiectele cofinanțate din fonduri externe nerambursabile pentru perioada 2021-2027, precum și a celor finanțate din fondurile nerambursabile și împrumuturile aferente PNRR a înregistrat o creștere de 45,74%, adică 10,03 mld lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a contrabalansat scăderea înregistrată la investițiile finanțate din fonduri naționale, scădere determinată de caracterul excepțional al plăților derulate la începutul lui 2025, care au inclus achitarea unor obligații restante către programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A. și alte cheltuieli în domeniul apărării.

26,81 mld lei au fost cheltuielile legate de dobânzi, înregistrând o creștere de 3,95 mld lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Ca raport din PIB, aceste cheltuieli au atins 1,3% din PIB.

105,45 mld lei au reprezentat cheltuielile pentru sprijin social, înregistrând o scădere de 0,7% față de perioada similară a anului anterior, ca efect al aplicării Legii nr. 141/2025 cu privire la anumite reglementări fiscal-bugetare.
De asemenea, cheltuielile pentru sprijin social au fost afectate de sumele de bani virate din bugetul de stat pentru acoperirea costurilor cu energia electrică și gazele naturale: 96,49 mil lei au fost alocați pentru primele cinci luni ale anului 2026.

5,32 mld lei au fost alocate pentru subvenții, în special pentru a sprijini transportul public de călători și producătorii agricoli, precum și pentru a finanța schema de compensare a costurilor cu energia electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici, cu o valoare de 31,74 mil lei.

Anumite tipuri de cheltuieli au înregistrat o valoare de 5,2 mld lei, ceea ce reprezintă o scădere de 2,54 mld lei comparativ cu perioada similară din anul anterior, ca urmare a aplicării unor măsuri legislative prevăzute în Legea nr. 141/2025 cu privire la anumite reglementări fiscal-bugetare.
Printre aceste cheltuieli se numără în principal fondurile alocate pentru burse acordate elevilor și studenților, sprijinirea instituțiilor religioase, alte compensații bănești și sumele necesare pentru acoperirea titlurilor de plată emise de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat cheltuieli de 28,87 mld lei, care includ atât proiecte din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, cât și subvenții de la Uniunea Europeană pentru agricultură, fondul de modernizare și proiecte finanțate prin PNRR.

România dă un semnal puternic celor care investesc, partenerilor săi europeni și celor care urmăresc evoluția piețelor financiare, prin modul în care și-a executat bugetul la cinci luni: țara noastră izbutește să-și consolideze finanțele fără să înghețe proiectele publice, într-o perioadă economică și financiară dificilă.
În același timp, România a reușit să-și mențină investițiile la un nivel ridicat și să accelereze absoarberea fondurilor europene și a celor de la PNRR, ceea ce este extrem de important pentru credibilitatea externă a țării noastre și pentru stabilitatea financiară.