Analizând puțin sub 30.000 de scanări ale creierului, studiul a dezvăluit că afecțiunile de sănătate mintală pot proveni dintr-o cronologie perturbată a dezvoltării.
Conform publicației The Independent, concluziile studiului ridică la îndoială ipotezele vechi privind evoluția tulburărilor psihiatrice, sugerând că predispoziția la afecțiuni mentale poate fi activată de programarea genetică activă înainte de naștere.
Citește șiUn pilot de vânătoare a avut dureri de cap inexplicabile timp de un an și jumătate. Ce le provoca, de fapt
„Te face să te gândești la momentul dezvoltării creierului, nu doar la locație, atunci când analizăm simptomele psihiatrice”
a menționat Avram Holmes, neurolog.
În ce mod evoluează cortexul frontal
În timpul copilăriei și adolescenței, stratul exterior al creierului, numit cortex cerebral, se subțiază în mod natural, pe măsură ce conexiunile neuronale neutilizate sunt reduse pentru a face funcția creierului mai eficientă.
Specialiștii au monitorizat copiii la intervale de doi ani, începând cu vârsta de 9 ani. Ei au constatat că această scădere este legată de un val distinct.
Regiunile senzoriale de bază, inclusiv cortexul vizual, își înce
Când cercetătorii au comparat aceste imagini cerebrale cu datele din studiile de sănătate mintală, a rezultat un model de predicție bine definit. Copiii care prezintă un cortex mai gros în zonele senzoriale la vârsta de nouă ani se confruntau semnificativ mai des cu anxietate și depresie până la 13 ani, conform sursei menționate.
„Întrebarea nu este «ce face această regiune?», ci «când se maturizează această regiune?»,
, a explicat Joshua Roffman, co‑autorul studiului, psihiatru.
echipa a comparat imagini obținute prin scanări cu atlasul cerebral și a constatat că zonele în care grosimea cortexului anticipa apariția simptomelor viitoare coincid cu rețelele genetice active în uter.
Acest fapt arată că o dezvoltare genetică precoce stabilește fundamentul pentru riscurile de sănătate mintală ale adolescenților, chiar și mult timp după aceea.
cortex mai gros la sfârșitul copilăriei ar putea semnala o plasticitate cerebrală întârziată, fapt care complică adaptarea copiilor la mediul lor.
Tehnica de identificare nu poate fi aplicată până în prezent în centre medicale.
Totuși, cercetătorii precizează că aceste modele delicate nu sunt încă aplicabile în spitale pentru a evalua individual copiii.
Deși studiul „oferă una dintre cele mai clare imagini de până acum despre modul în care cortexul se dezvoltă din copilărie până în adolescență”, Holmes a subliniat că cercetarea nu este încă „suficientă în sine pentru a prezice rezultatele bolilor” pentru un anumit copil, mai arată sursa citată.
COMENTARII / 0