Descoperă cauzele durerilor de cap repetate și diagnosticul migrenei

Migrena reprezintă o boală neurologică a cărei apariție poate întrerupe activitățile zilnice. Durerea pulsatorie, de obicei însoțită de greață și sensibilitate la lumină sau zgomote,...

Migrena reprezintă o boală neurologică a cărei apariție poate întrerupe activitățile zilnice. Durerea pulsatorie, de obicei însoțită de greață și sensibilitate la lumină sau zgomote, poate apărea în episoade ce afectează calitatea vieții. Dr. Silviana Berci, specialist în neurologie, a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi recunoscută, ce factori pot declanșa și ce metode de diagnostic și opțiuni de tratament există.

Caracteristicile migrenei pot diferi în funcție de individ, iar analiza semnelor clinice contribuie la determinarea diagnosticului și la selecția tratamentului potrivit.

Ce reprezintă migrenă?

Citește șiBăuturile proteice pot înlocui o masă? Nutriționist avertizează

Migrena reprezintă o tulburare neurologică de frecvență ridicată, care depășește simplele dureri de cap și nu este întotdeauna identificată corect în prima consultație.

Durerea este, de regulă, unilaterală și pulsatilă, fiind descrisă adesea ca o senzație intensă de zvâcnire. Aceasta se poate agrava la efort fizic sau în timpul activităților obișnuite, afectând semnificativ capacitatea persoanei de a-și desfășura rutina zilnică.

Principalele simptome

Migrena poate să apară alături de greață, uneori și de vărsături, și poate genera o sensibilitate sporită la lumină și zgomote. În anumite situații, mirosurile pot deveni greu de suportat, intensificând disconfortul perceput în timpul crizei.

În absența unui tratament eficient, un episod poate dura între 4 și 72 de ore. Afecțiunea se manifestă, de obicei, prin crize recurente, ale căror simptome și intensitate pot varia de la o persoană la alta.” , a explicat Dr. Silviana Berci, medic specialist neurolog

În ce fel migrena se distinge de o durere de cap obișnuită.

„Una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre migrenă și cefaleea de tensiune, cunoscută și ca durerea de cap asociată stresului. Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune, cunoscută și ca durerea de cap asociată stresului, se manifestă mai degrabă printr-o senzație de presiune sau de strângere în jurul capului. Pacienții o descriu uneori ca pe o „cordeluță” sau o „menghină” care apasă tâmplele și fruntea.

Durerea are, de regulă, un caracter mai puțin pulsatil și nu se agravează neapărat la efort fizic. Greața și sensibilitatea accentuată la lumină și zgomote sunt, de asemenea, mai puțin frecvente decât în cazul migrenei. Cefaleea de tensiune poate apărea în perioade de stres, oboseală sau suprasolicitare și poate varia ca durată și intensitate.”, a adăugat specialistul

Factorii principali care pot provocă migrene.

Începerea episoadelor poate fi stimulată de numeroși factori, iar detectarea lor constituie un pas crucial în administrarea bolii. Printre cei mai întâlniți se numără somnul insuficient, mesele neregulate, deshidratarea și stresul.

În anumite situații, atacurile pot fi legate de ingerarea unor alimente sau băuturi, cum ar fi alcoolul sau ciocolata. Pentru femei, schimbările hormonale pot juca de asemenea un rol semnificativ, în special în perioada premenstruală și în timpul menstruației.

Modificările sezoniere afectează frecvența apariției episoadelor

Anotimp schimbă, iar acest lucru poate stimula apariția episoadelor migrenoase la cei predispuși. Sezonul în sine nu este neapărat factorul principal; factorii asociati, cum ar fi fluctuațiile de temperatură și presiune atmosferică, modificările în expunerea la lumină sau perturbarea programului de somn, pot contribui la acest fenomen.

În plus, alergiile sezoniere și schimbările rutinei cotidiene pot contribui la declanșarea crizelor. Sensibilitatea diferă însă de la o persoană la alta, iar observarea legăturii dintre aceste schimbări și apariția simptomelor poate ajuta la identificarea factorilor relevanți în fiecare caz.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

În ce fel se stabilește diagnosticul migrenei?

Principalul mod de a determina diagnosticul se bazează pe dialogul dintre pacient și medic, având în vedere simptomele raportate și istoricul episoadelor de durere. Nu există un test specific care să confirme afecțiunea, astfel încât evaluarea se ancorează pe criterii clinice.

Medicii urmăresc frecvența și durata crizelor, precum și caracteristicile durerii. În cazul migrenei fără aură, criteriile de diagnostic se bazează în general pe cel puțin cinci atacuri, fiecare având o durată de 4 până la 72 de ore în lipsa unui tratament eficient.

Se analizează localizarea durerii, caracterul pulsatoriu, intensitatea și modul în care aceasta se modifică în funcție de activitatea fizică. De asemenea, se acordă atenție simptomelor asociate, precum greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină sau la zgomote.

Pentru a urmări evoluția simptomelor, medicul poate recomanda ținerea unui jurnal al migrenelor. Pacientul notează momentul apariției durerii, durata episodului și manifestările asociate, informații utile pentru identificarea tiparelor și reevaluarea ulterioară. Intensitatea durerii poate fi apreciată și cu ajutorul unei scale de la 1 la 10, în funcție de nivelul de disconfort resimțit.”, a mai explicat specialistul

Migrena în variantele cu aură și fără aură: când este necesară realizarea unor investigații suplimentare.

În procesul de evaluare a pacientului, un factor esențial constă în distingerea migrenei cu aură de cea fără aură. Aura se caracterizează prin apariția unor fenomene neurologice temporare, predominant vizuale, care de obicei se manifestă înainte de apariția durerii de cap, deși pot apărea și în timpul atacului. În cazul migrenei fără aură, aceste fenomene nu sunt prezente.

În funcție de simptome și de rezultatele examinării clinice, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte cauze ale durerii de cap. Printre acestea se numără rezonanța magnetică nucleară (RMN) cerebrală. De asemenea, pot fi indicate analize de sânge, precum hemoleucograma, determinarea fierului, măsurarea glicemiei sau evaluarea funcției tiroidei, dacă există motive clinice pentru efectuarea lor.”, a precizat medicul neurolog

Îngrijirea preventivă și posibilitățile terapeutice

Tratamentul migrenei este personalizat, determinat de numărul și severitatea crizelor, precum și de influența acestora asupra activităților cotidiene. În cazul episoadelor rare, medicul poate recomanda medicamente ce amelioră durerea în timpul atacului migrenos, inclusiv antiinflamatoare, adaptate la particularitățile fiecărui pacient.

În cazul în care atacurile apar cu frecvență mare sau perturbează în mod semnificativ activitățile zilnice, se poate recomanda un tratament de profilaxie, cu scopul de a diminua atât numărul, cât și intensitatea episoadelor. Detectarea și evitarea, cât mai mult posibil, a factorilor de declanșare, contribuie la completarea strategiilor de control al bolii.

Medicii stabilesc durata terapiei preventive și eventualele ajustări ale planului de tratament, ținând cont de evoluția pacientului. Conform specialistului, dacă, după aproximativ șase luni de tratament eficient, episoadele s-au liniștit sau s-au redus semnificativ, se poate lua în considerare treptarea medicației.

Pacienții care nu obțin un răspuns adecvat la terapiile standard pot avea la dispoziție și alte metode, printre care se numără tratamente injectabile cu anticorpi monoclonali, aplicate subcutanat.

“Alegerea acestora depinde de forma migrenei, de istoricul terapeutic și de indicațiile medicale.”

Dr. Silviana Berci, specialist în neurologie, a încheiat.

Acest articol nu poate înlocui consultările unui medic specialist. Orice plan de tratament sau recomandare privind consumul trebuie să provină de la o persoană autorizată.

COMENTARII / 0