Descoperire arheologică macabră. Misterul celor 79 de bărbați înlănțuiți dintr-o groapă comună din Atena a fost descifrat de cercetători

Un grup de cercetători a lansat o analiză științifică recentă care se referă la identitatea a 79 de bărbați executați și aruncați într-o groapă comună din delta Faliro, vechi port al Atenei. Concluziile arată că victimele, descoperite cu lanțuri de fier la mâini, nu erau invadatori străini, ci localnici uciși în cadrul unui masacru.

Un grup de cercetători, sub conducerea bioarheologului Julianne R. Stamer din cadrul Universității de Stat din Arizona, a ales să aplice analiza izotopilor de stronțiu pe smalțul dentar al victimelor antice din situl elen. Această metodă medico-legală de ultimă oră permite identificarea exactă a regiunii geografice în care un individ și-a petrecut primii ani de viață, fungând ca un pașaport chimic inedit.

Cercetătorii americani au examinat mostrele de smalț obținute de la 66 de indivizi înlănțuiți din groapa comună. Analiza finală a indicat că 97% dintre aceștia aveau concentrații de stronțiu în totalitate în concordanță cu profilul local al regiunii Attica. Publicarea rezultatelor științifice a stabilit fără îndoială că acești bărbați nu constituiau o forță de invadatori străini, așa cum se credea în trecut, ci erau, de fapt, cetățeni atenieni, conform National Geographic.

Citește șiSUA va retrage 5.000 de soldați din Europa, din 80.000 total

Noua descoperire modifică complet modul în care se înțelege contextul arheologic și istoric al Atenei antice. În sfârșitul secolului al VII-lea î.Hr., situl se afla într-o fază de perturbări politice intense și tensiuni sociale majore. Înțelegerea faptului că toate victimele proveneau din localitate indică o represiune sangvină a unui conflict intern violent, caracteristic epocii arhaice în care facțiunile aristocratice se confruntau cu intensitate pentru controlul orașului-stat.

Experții consideră că acești tineri bărbați ar fi fost susținătorii direcți ai lui Cylon, un nobil atenian și fost campion olimpic, care a orchestrat o tentativă eșuată de lovitură de stat în anul 632 î.Hr.

În încercarea de a prelua controlul prin forță, grupul său a ocupat Acropolă, dar nu a reușit să obțină sprijinul popular așteptat de la locuitori. Fără provizii alimentare și de apă, adepții aristocratului au căutat adăpost în temple, însă ulterior au fost capturați și executați cu brutalitate extremă de către familiile nobiliare rivale.

Istoricii antici Tucidide și Herodot notează în scrierile lor că toți acești prizonieri au fost masacrați direct de conducătorii Atenei, în ciuda faptului că li se promisese inițial clemența dacă se predau pașnic. Uciderea unor oameni considerați prizonieri aflați într-un loc cu regim sacru a generat o imensă legendă istorică referitoare la un blestem divin permanent aruncat direct asupra familiei politice alcmeonide, care s-a ocupat de aceste execuții în masă.

Corpuri umane descoperite în ziua de astăzi, aranjate în file perfect aliniate, sunt un exemplu concret al violentei severă care a existat înainte de înființarea primului regim democratic documentat în statul antic.

Rămășițele osoase ale celor 79 de bărbați vor rămâne în locul lor, păstrate cu atenție, fără a fi scoase complet din sol, in situ. În prezent, autoritățile grecești au planificat cu mare grijă ca oasele, încă înlănțuite, să fie expuse publicului într-un muzeu subteran nou, special construit în interiorul sitului de săpături arheologice din delta pitorească a portului antic Faliro.