Descoperirile recente privind o exoplanetă, situată în afara sistemului nostru solar, indică faptul că aceasta posedă caracteristici unice, care nu se aliniază cu niciunul dintre categoriile cunoscute de planete și aparține, în schimb, unei categorii necunoscute anterior de entități cosmice, după cum informează Gizmodo.
În ciuda numărului imens de planete detectate în jurul stelelor îndepărtate, toate se pot clasifica în câteva tipuri distincte. Printre acestea se numără giganții gazoși extrem de mari și fierbinți, super-Pământuri cu dimensiuni ușor superioare celei planetei noastre, planetele cu caracteristici neptuniene, caracterizate prin atmosfere gazoase și nuclee stâncoase, precum și planetele terestre mici, compuse în principal din silicați sau apă.
Cu ajutorul telescopului spațial Webb, cercetătorii din domeniul astronomiei au ajuns la concluzia că ar fi descoperit o nouă categorie de exoplanete extrem de fierbinți, caracterizate prin prezența unor gaze volatile în atmosferă și a unui ocean de magmă persistent. Descoperirea privește L 98-59 d, o exoplanetă care fusese anterior considerată fie un super-Pământ, fie o sub-Neptună, însă această încadrare s-a dovedit a fi incorectă, potrivit specialiștilor.
Citește șiEnergie solară sub apă: cercetătorii reușesc la 10 m adâncime
Studiul recent publicat în Nature Astronomy conduce la concluzia că clasificările actuale utilizate de astronomi pentru a descrie planetele mici s-ar putea dovedi insuficiente, după cum afirmă Harrison Nicholls, cercetător la departamentul de fizică din cadrul Universității din Oxford și autor principal al cercetării.
„Această descoperire sugerează că actualele categorii pe care astronomii le folosesc în prezent pentru a descrie planetele mici ar putea fi prea simpliste”, a declarat el.
becomes
„Această descoperire sugerează că actualele categorii pe care astronomii le folosesc în prezent pentru a descrie planetele mici ar putea fi prea simpliste”
, a afirmat Harrison Nicholls, cercetător în cadrul departamentului de fizică al Universității din Oxford și autor principal al studiului publicat în Nature Astronomy.
Descoperirea unei planete topite, care probabil nu este capabilă să mențină viața, scoate în evidență diversitatea imensă a lumilor care există în afara Sistemului Solar. O întrebare firească se impune: Ce alte tipuri de planete rămân încă nedescoperite? Această întrebare a fost ridicată de Nicholls, care a adăugat următoarele cuvinte:
„Deși această planetă topită este puțin probabil să susțină viața, ea reflectă diversitatea largă a lumilor care există dincolo de Sistemul Solar. Putem astfel să ne întrebăm: ce alte tipuri de planete așteaptă să fie descoperite?”
În regiunea cosmică apropiată, a fost identificată o lume necunoscută care a captat atenția cercetătorilor. Descoperirea a fost anunțată recent și a stârnit un interes deosebit în rândul specialiștilor.
În jurul unei stele mici și reci se învârte L 98-59 d, împreună cu alte patru planete. Această entitate cosmică are o masă care depășește cu aproximativ două ori masa Pământului și este situată la o distanță de aproximativ 35 de ani-lumină de Pământ, în regiunea cunoscută sub numele de „vecinătate cosmică” a sistemului nostru solar.
Anunțul inițial privind descoperirea acestei planete a avut loc în 2019, însă investigații suplimentare efectuate cu ajutorul telescopului Webb în 2024 au scos la iveală prezența unei cantități considerabile de dioxid de sulf și a altor compuși sulfuroși în atmosfera acesteia. O echipă de cercetători a încercat să reconstituie traiectoria istorică a planetei, analizând dezvoltarea ei de la stadiile incipiente până în prezent.
În urma unor simulări computerizate menite să recreeze evoluția internă a planetei L 98-59 d de-a lungul ultimilor cinci miliarde de ani, oamenii de știință au ajuns la concluzia că mantaua acesteia este, cu mare probabilitate, formată din silicați topiți, asemănători lavei de pe Pământ, și că aceasta adăpostește un vast ocean de magmă, cu o adâncime care se măsoară în mii de kilometri.
Procesele de schimb chimic dintre masa topită a planetei și atmosfera ei sunt inițiate de radiația ultravioletă emisă de steaua care o găzduiește, radiație ultravioletă care are un impact semnificativ asupra compoziției atmosferei. În același timp, oceanul de magmă joacă rolul unui rezervor imens care stochează și eliberează dioxid de sulf în partea superioară a atmosferei, fenomen observat în urma unor simulări detaliate.
Există o planetă care nu pare a fi un destin atractiv pentru călătorii spațiali în viitorul apropiat.
Planeta în cauză emană un miros puternic de sulf, similar cu cel al ouălor putrezite, sulful fiind elementul cheie care îl produce. Acest miros neplăcut înseamnă că, chiar dacă atmosfera de pe această planetă ar fi respirabilă, locuitorii săi ar avea parte de o experiență extrem de neplăcută.
Proprietățile unice ale planetei sunt rezultatul unei combinații de factori, inclusiv prezența gazelor volatile în interior și efectele chimice produse în atmosferă de radiația ultravioletă, care îi conferă caracteristici distincte față de alte planete.
Potrivit lui Raymond Pierrehumbert, un profesor distins de fizică la Universitatea din Oxford și coautor al cercetării, „Ceea ce este fascinant este că putem folosi modele pe calculator pentru a descoperi interiorul ascuns al unei planete pe care nu o vom vizita niciodată”.
Este remarcabil faptul că, în ciuda limitărilor în măsurarea directă a caracteristicilor planetelor îndepărtate, cercetătorii au reușit să recreeze istoria acestor corpuri cerești.
„Deși astronomii pot măsura de la distanță doar dimensiunea, masa și compoziția atmosferică a unei planete, această cercetare arată că este posibil să reconstruim trecutul îndepărtat al acestor lumi extraterestre și să descoperim tipuri de planete fără echivalent în propriul nostru Sistem Solar”
, a afirmat expertul.
O nouă categorie de planete a fost sugerată pentru recunoaștere de către cercetătorii din domeniul astronomiei. Astronomii sunt de părere că această clasă de planete ar putea fi considerată una complet nouă. Este o propunere care a fost înaintată pentru a fi luată în considerare.
Simulările computerizate sugerează că L 98-59 d ar fi putut lua naștere ca o planetă mai masivă, de tip sub-neptunian. De-a lungul timpului, într-un proces care a durat miliarde de ani, aceasta a suferit o reducere treptată a dimensiunilor și o scădere a temperaturii, odată cu pierderea unei părți din atmosfera sa.
În circumstanțe obișnuite, expunerea la radiația stelară ar fi dus la dispariția atmosferei sale în timp. Radiația de la steaua gazdă ar fi putut distruge atmosfera, însă prezența unui vast ocean de magmă a jucat un rol crucial în conservarea unei atmosfere dense și bogate în hidrogen și compuși sulfuroși. Acest fenomen a dat naștere unei planete extrem de neobișnuite, care a putut fi observată de astronomi în starea sa actuală.
Se estimează că L 98-59 d ar putea reprezenta primul exemplu concret al unei clase mai extinse de planete caracterizate prin conținut ridicat de gaze și sulf, ceea ce sugerează posibilitatea existenței numeroaselor sale similarități în univers. Cercetătorii propun ipoteza că această descoperire ar putea face parte dintr-o populație mai vastă de planete cu asemenea caracteristici.
Potrivit lui Richard Chatterjee, un cercetător afiliat Universității din Oxford și coautor al studiului publicat, sunt indispensabile investigații suplimentare aprofundate pentru descifrarea naturii acestei planete și a altor corpuri cerești similare acesteia.
„Sunt necesare mai multe observații pentru a înțelege această planetă și pe altele ca ea”
a afirmat el.
El a mai spus că ulterior, cercetări mai ample ar putea dezvălui că aceste planete cu caracteristici neobișnuit de accentuate sunt, de fapt, relativ frecvente.
COMENTARII / 0