Specialiștii au studiat algele de culoare maro, denumite kelp, care constituie veritabile păduri subacvatice și servesc ca sursă de hrană și refugiu pentru multe specii marine.
Conform rezultatelor, aceste alge pot alterna între reproducere sexuală și reproducere asexuală în funcție de prezența unui partener. Când există indivizi de sex opus, reproducerea sexuală este predominantă. În absența acestora, algele pot declanșa un mecanism de substituție, generând descendenți fără fertilizare.
Citește șiDonald Trump, după întâlnirea cu Xi și Putin: „Mă înțeleg grozav cu oamenii ăștia”. Ce a spus despre războiul din Ucraina
„Descoperirile noastre evidențiază faptul că algele kelp sunt și mai flexibile în privința reproducerii decât se credea anterior”
Daniel Liesner, biolog marin la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Kiel, Germania, a fost citat de Nature.
O descoperire surprinzătoare: celulele de reproducere masculină pot genera urmași.
Studiul a pus accent pe specie, Laminaria pallida, detectată pe litoralul atlantic al Africii de Sud și Namibiei.
Cercetătorii erau deja conștienți că unele alge pot genera descendenți din ovule nefecundate, printr-un mecanism denumit partenogeneză. Inovația studiului constă în confirmarea faptului că și celulele reproductive masculine pot iniția un proces similar.
Descoperirea dobândește o relevanță sporită, pentru că, spre deosebire de ovule, celulele reproductive masculine sunt de dimensiuni reduse și dispune de resurse extrem de limitate pentru a susține formarea unui organism nou.
În scopul clarificării acestui fenomen, cercetătorii au crescut în mod izolat microscopii masculini și femele ai Laminaria pallida, sub condiții de laborator strict reglementate.
Rezultatele indică că atât masculii, cât și femelele erau capabili să genereze urmași fără fertilizare.
La organismele de masculin, cercetătorii au detectat schimbări semnificative în modul de activare a genelor. În faza reproducere asexuată, celulele își ajustau codul genetic, rezultând, din punct de vedere al expresiei genelor, mai aproape de cel al femelelor.
Algele se prezintă ca fiind capabile să identifice existența unui partener.
În urma altor descoperiri semnificative din experimentelor, s-a constatat că algele nu optează automat pentru reproducerea asexuată.
Când cercetătorii au plasat organisme de sex diferit în același vas de cultură, însă le-au izolat cu ajutorul unei membrane subțiri, rata de reproducere asexuată a scăzut.
Algele pot recunoaște prezența unui potențial partener prin intermediul unor semnale chimice care se propagă în apă.
În esență, aceste organisme arată că pot modifica modul de reproducere în funcție de mediul înconjurător.
Reproducerea sexuată rămâne însă varianta avantajoasă. Experimentele au arătat că urmașii rezultați prin fertilizare erau mai numeroși, se dezvoltau mai repede și prezentau o creștere mai bună decât cei produși asexuat.
Echipa de cercetare s-a dedicat examinării a 523 de alge provenite din habitatul natural.
În scopul confirmării existenței fenomenului în mediul natural, cercetătorii au analizat 523 de organisme prelevate din două grupuri distincte, unul provenind din Africa de Sud și celălalt din Namibia.
Analizele genetice nu au găsit dovezi evidente că reproducerea asexuată ar contribui semnificativ la menținerea acestor populații.
Contrastul dintre datele obținute în laborator și cele colectate în mediul natural indică faptul că partenogeneza reprezintă o abilitate biologică ascunsă, care se declanșează sub anumite condiții.
Specialiștii susțin că acest mecanism ar putea asigura supraviețuirea unor grupuri atunci când întâlnirea dintre parteneri devine dificilă.
Pentru ce motive ar putea avea relevanță această descoperire în contextul schimbărilor climatice
Algele kelp construiesc păduri marine recunoscute ca ecosisteme cruciale ale oceanelor. Acestea generează rețele subacvatice dense, care asigură hrană, protecție și spații de reproducere pentru pești, crustacee și numeroase alte organisme.
Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din Statele Unite (NOAA), aceste păduri se formează în principal în ape reci, pline de nutrienți, și constituie zone vitale pentru diversitatea marină.
Încălzirea oceanelor exercită însă presiune asupra acestora. Temperaturile crescute, modificările ecosistemelor și creșterea altor specii de alge pot favoriza deteriorarea sau dispariția pădurilor subacvatice.
În 2025, un studiu a evidențiat că, în unele zone, algele roșii cu creștere redusă pot înlocui pădurile de kelp, făcând ulterior refacerea acestora mai dificilă.
Cunoașterea modului în care algele se reproduc și își păstrează populațiile ar putea sprijini cercetătorii în elaborarea unor metode mai bune de conservare și restaurare.
Capacitatea de reproducere asexuată ar putea avea relevanță în situațiile în care populațiile sunt fragmentate, iar posibilitățile de reproducere sexuată sunt limitate.
Autorii subliniază însă că există nevoie de investigații adiționale pentru a determina în ce măsură acest proces poate susține cu adevărat regenerarea pădurilor marine în mediul natural.
COMENTARII / 0