Diana Șoșoacă va fi în centrul atenției într-o ședință neprogramată a Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European, care va avea loc joi dimineață. În cadrul acestei întâlniri, membrii Comisiei vor dezbate și vor supune la vot solicitarea de ridicare a imunității europarlamentarei, așa cum prevede ordinea de zi.
În cadrul unei reuniuni care se va desfășura în joi dimineață, membrii Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European urmează să se pronunțe asupra solicitării de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă.
Reuniunea se va ține cu ușile închise, fără participarea publicului.
Nu sunt declarații
Citește șiNicușor Dan, apel la implicarea mediului universitar în dezbaterea publică: Dacă neglijăm să fim acolo unde societatea este, atunci vom trăi în două realități paralele
- Nu există declarații
Înainte de aceasta, Diana Șoșoacă a fost deja audiată de Comisia pentru afaceri juridice la data de 24 martie.
Ședința Comisiei pentru afaceri juridice va avea loc joi dimineața.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Ulterior, rezultatul Comisiei JURI urmează să fie supus votului întregului Parlament European, probabil în cadrul următoarei sesiuni plenare, săptămâna viitoare.
O cerere de înlăturare a protecției juridice a Dianei Șoșoacă a fost înaintată de către Parchetul General din România.
Fosta senator este acuzată de un număr de 11 fapte penale, care includ propagandă legionară, accentuarea rolului unor figuri condamnate pentru delicte de război și contestarea realității Holocaustului.
Nu sunt disponibile declarații directe.
Într-un aviz oficial, Parchetul General a informat că doamna Șoșoacă a fost pusă sub acuzare pentru următoarele fapte:
Următoarele acuzații au fost formulate:
- În 4 cazuri, lipsirea de libertate în mod ilegal, conform articolului 205 alineatul 1 din Codul penal;
- De asemenea, 4 acuzații pentru promovarea în public a persoanelor condamnate pentru genocid contra umanității și crime de război, precum și pentru promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzute de articolul 5 din OUG nr. 31/2002;
- În plus, promovarea în public a ideilor antisemite, în conformitate cu articolul 3 din Legea nr. 157/2018 privind combaterea antisemitismului;
- Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea holocaustului și a efectelor acestuia, în conformitate cu articolul 6 alineatul 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- Și ultraj, conform articolului 257 alineatele 1 și 4 din Codul penal.

COMENTARII / 0