
Un diplomat american cu o experiență de peste trei decenii, George Kent este recunoscut pe scară largă ca fiind una dintre cele mai autorizate voci din Washington, atunci când vine vorba despre Ucraina și regiunea postsovietică.
Kent, un veteran în cadrul Departamentului de Stat, a acumulat o experiență vastă, lucrând sub îndrumarea a cinci președinți americani succesivi. În perioada cuprinsă între 2023 și 2024, el a ocupat poziția de ambasador al Statelor Unite ale Americii în Estonia. Anterior acestei numiri, el a desfășurat activități diplomatice intense în Ucraina, unde a îndeplinit și rolul de adjunct al șefului misiunii diplomatice la Kiev.
Deși și-a încheiat mandatul oficial, Kent rămâne activ în ceea ce privește Ucraina, vizitând-o periodic și oferind sprijin în manieră informală.
În prezent, el menține o legătură strânsă cu țara, continuând să o sprijine în diferite moduri, mai puțin oficiale.
Într-o discuție recentă acordată Ukrainska Pravda, Kent a oferit o perspectivă asupra situației actuale a politicii SUA în relația cu Ucraina și a efectelor potențiale ale unei noi președinții a lui Donald Trump.
Fostul oficial a vorbit despre procesul de negociere cu Rusia, perspectivele viitoare ale NATO și motivele pentru care Ucraina are o poziție globală mai consolidată și mai semnificativă decât mulți ar presupune în continuare.
În cadrul procesului de negociere, o distincție importantă poate fi făcută între obiectivele mandatului încredințat lui Trump. Acordul sau mai degrabă aparența unui acord pare a fi scopul urmărit de către partea rusă. Această abordare nu este una nouă, fiind deja observată în cadrul negocierilor de la Minsk. Potrivit unui diplomat american, „Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord. Vor doar aparența unui proces.”
Kent afirmă că prima administrație Trump era formată din profesioniști competent și că tradiția de a selecta persoane calificate pentru a reprezenta și proteja interesele naționale ale SUA a existat dintotdeauna, indiferent de partidul politic aflat la putere.
El subliniază că timp de 80 de ani, americanii au recunoscut importanța securității și prosperității aliaților și partenerilor lor pentru propria lor securitate și bunăstare.
„Donald Trump, în al doilea mandat, a adoptat o abordare foarte diferită. Este o abordare tranzacțională. Este vorba despre ce faci pentru mine – nu ce faci pentru Statele Unite, ci pentru mine, Donald Trump și cercul său restrâns”
Diplomatul american a exprimat opinii critice la adresa guvernului, afirmând că oamenii care ocupă poziții cheie, inclusiv miniștri și membri ai cabinetului, nu posedă competențele profesionale necesare.
„Sunt incompetenți. Nu au viziune strategică și, aparent, nu au nicio înțelegere sau cunoaștere a istoriei sau a geografiei”
, a declarat acesta, criticând deciziile politice luate de guvern.
Aceste deficiențe, potrivit diplomatului, au dus la decizii politice proaste, observate în cursul acestei săptămâni, atunci când a fost înregistrat interviul, pe 19 martie, referitoare la războiul împotriva Iranului și efectele acestuia asupra economiei mondiale.
În plus, a adăugat diplomatul, negocierile purtate de reprezentanții guvernului, care nu au cunoștințe despre Rusia și Ucraina, au eșuat în ceea ce privește conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Se ridică întrebarea dacă sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina are drept scop, în mod voit, facilitarea unei poziții avantajoase pentru aceasta din urmă, în scopul de a preveni o ciocnire directă cu Rusia.
George Kent afirmă că unele persoane au exprimat îngrijorări cu privire la abordarea administrației Biden în ceea ce privește Ucraina.
Îngrijorarea se referă la faptul că, deși sprijinul acordat Ucrainei a fost mai substanțial decât în perioadele anterioare, acesta a fost adesea furnizat cu întârziere și în cantități limitate.
Astfel, resursele pe care Ucraina ar fi putut să le primească în anii 2023 și 2024 ar fi trebuit să fie disponibile încă din 2022, potrivit spuselor lui George Kent.
O evaluare similară a fost deja făcută în ceea ce privește strategia noastră din urmă cu trei sau patru ani. În prezent însă, se aplică o abordare nouă, care exclude oferirea de sprijin financiar Ucrainei. În opinia mea, această nouă direcție este una limitată și nu servește intereselor SUA. În mod clar, această decizie are repercusiuni negative și pentru Ucraina.
Transformări anticipate după scrutinul din luna noiembrie
George Kent subliniază importanța înțelegerii distribuției puterilor în cadrul Statele Unite. În acest context, Congresul deține autoritatea de a stabili bugetele, decizie cu impact semnificativ asupra ajutorului oferit și a strategiei de alocare a fondurilor. Deși, în teorie, Congresul are competența de a declara război, realitatea este că această putere a suferit o diminuare considerabilă în ultimele cinci decenii. Pe de altă parte, administrația este responsabilă cu implementarea politicilor. Potrivit lui George Kent, Președintele Trump își va continua mandatul până la încheierea acestuia în 2028, indiferent de reconfigurarea echilibrului de putere în cadrul Congresului.
Viitorul politic este incert, însă Camera Reprezentanților ar putea trece sub controlul democraților, având în vedere configurația actuală a celor două camere. În ceea ce privește Senatul, nu există certitudine privind posibilitatea ca democrații să obțină majoritatea. Prin urmare, se consideră că acesta este un an crucial pentru politica americană, ale cărui rezultate finale sunt imprevizibile.
Se exercită presiuni asupra Ucrainei pentru a ajunge la o înțelegere.
Ucraina se confruntă cu o situație în care orice acord de pace trebuie să fie just și să răspundă nevoilor sale.
Un diplomat american a declarat că acordul inițial de la Minsk nu a reușit să aducă pacea și că noi concesii din partea Ucrainei nu ar fi avut același efect.
Orice pace trebuie să fie justă, durabilă și să răspundă nevoilor Ucrainei. Dacă nu este așa, nu este un acord de pace, ci un acord de capitulare, iar asta nu este în interesul Ucrainei
În esență, se consideră că un astfel de acord ar reprezenta mai degrabă o capitulare decât un acord de pace durabilă.
În acest context, poziția Ucrainei rămâne una fermă, insistând asupra necesității unui acord care să îi respecte interesele.
Obiectivul lui Putin este eliminarea Ucrainei ca stat suveran.
Negocierile cu partea rusă au fost evaluate de către diplomat, care a afirmat că este necesar să se poarte discuții, însă apărarea intereselor nu trebuie să fie condiționată de capitulare.
„Trebuie să discutați, trebuie să vă apărați interesele, dar nu trebuie să capitulați”
Se face simțită o realitate dură și anume că Rusia sub conducerea lui Putin are drept scop distrugerea statului ucrainean actual în termeni care sunt complet inacceptabili pentru cetățenii Ucrainei. Prin urmare, dialogul este obligatoriu pentru apărarea propriilor interese, însă nu trebuie să se ajungă la o capitulare.
Un diplomat american afirmă că partea rusă nu manifestă interes pentru negocierea unui acord de pace autentic.
În esență, acestora li se atribuie dorința de a crea o imagine a unui proces de negociere, fără vreun conținut real.
„Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”
,
potrivit spuselor diplomatului, care caracterizează drept o „pokazukha” – o punere în scenă menită să pară o activitate sau un progres autentic, dar fără nicio substanță în spate – demersurile actuale ale rușilor.
Astfel, se pune în evidență că Rusia nu este interesată în negocierea unui acord de pace, ci doar în menținerea aparenței unui proces de negociere.
Urmând acelaşi tipar, după ce Acordul de la Minsk a fost parafat, s-a stabilit o perioadă pentru oprirea luptelor, însă ei au continuat acţiunile ostile timp de trei zile şi au ocupat Debaltseve. Şi Debaltseve fiind deja în posesia lor, ei nu s-au oprit, ci au continuat să angajeze lupte, escaladând conflictul până la războiul extins din februarie 2022.
Care sunt opțiunile Ucrainei în acest context rămâne de văzut.
Ucrainenii au demonstrat o voință de luptă care a luat pe nepregătite numeroși observatori din capitala americană, potrivit spuselor lui George Kent.
Înainte de revenirea la Casa Albă a președintelui Trump, mulți nu aveau o imagine clară a situației din Ucraina și nici a capacităților armatei ruse.
„În 2022, erau mulți oameni care credeau că Kievul va cădea în trei zile. Ei nu înțelegeau voința ucraineană de a lupta”
, a declarat George Kent.
Opt ani de la Revoluția Demnității nu au fost luați în considerare de către ruși atunci când au evaluat puterea armatei și a societății ucrainene. În plus, aceștia au avut o percepție eronată asupra capacităților armatei ruse, considerându-le mult superioare. Acest lucru a dus la o greșeală majoră în ceea ce privește evaluarea informațiilor și analiza strategică.
Se pare că această situație ne readuce la punctul de plecare, și anume Washingtonul, unde numeroși oameni au opinii divergente despre evenimentele din Ucraina. În acest context, se remarcă o relativă lipsă de claritate și profundă înțelegere. În urma unei analize eronate, se pot trage concluzii incorecte, care la rândul lor pot duce la decizii politice inadecvate. Această dinamică a existat deja înainte de mandatul președintelui Trump și se observă că persistă și în prezent.
Va extinde Rusia agresiunea militară în alte state europene?
Un diplomat american consideră că țările baltice și guvernele lor sunt în alertă și se așteaptă la un posibil atac.
În realitate, guvernele avizate și responsabile evaluează riscurile, a declarat acesta.
În opinia sa, dacă o țară a fost cândva parte a Imperiului Rus – printre care se numără Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania – este firesc să fie pregătită pentru un conflict.
Prin urmare, o deplasare în țările baltice va dezvălui eforturile acestora de pregătire serioasă a armatei și societății pentru un posibil război.
Nu doresc să intre în război, dar doresc să fie pregătite.
COMENTARII / 0