În cadrul pachetului se găsesc șase propuneri legislative care vizează două scopuri esențiale: facilitarea recunoașterii diplomele și calificările profesionale în cazul în care un cetățean se mută într-un alt stat membru al UE și asigurarea că drepturile sale sociale îl „urmează” indiferent de țara în care își desfășoară activitatea. În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane active în Uniunea Europeană sunt lucrători mobili.
„Oriunde alegi să mergi, competențele tale merg cu tine, sunt înțelese, recunoscute și valorizate”, a precizat Roxana Mînzatu, prezentând principiul care constituie fundamentul pachetului.
Diplomele și calificările au trecut la formatul electronic
Citește șiNicușor Dan, întâlnire bilaterală cu Fridrich Merz, la Dublin. Ce au discutat președintele și cancelarul german
O transformare esențială pentru cetățenii români se prevede a fi digitalizarea calificărilor profesionale și educaționale.
Conform propunerii aduse de Comisie, statele membre ar dori să convertească în credentialele digitale calificările dobândite de cetățeni, de la învățământul secundar și profesional până la studiile universitare și doctorale.
Documentele ar trebui să fie puse la dispoziție într-o infrastructură europeană securizată și să poată fi accesate și de pe telefon.
Dacă un cetățean român își dorește, de exemplu, să lucreze în Germania, Franța, Italia sau Spania, procedura trebuie să devină mai simplă considerabil.
Comisia propune o platformă unică la nivel european, accesibilă în toate limbile oficiale ale UE, care permite unui individ să confirme condițiile profesionale și să încarce documentele în limba maternă.
Procesul de traducere ar fi automatizat, iar persoana care solicită nu va mai fi nevoită să viziteze în succesiune diverse instituții pentru a descoperi ce documente trebuie prezentate și în ce format.
„Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor din statele membre și să pierzi mult timp pentru a înțelege cum se face, cât durează sau ce documente sunt necesare”,
Mînzatu a precizat.
Sistemul ar trebui să devină semnificativ și pentru cetățenii români care au absolvit în România, însă lucrează în alt stat UE: documentele pot fi încărcate în română, iar platforma europeană va efectua automat traducerea esențială pentru recunoaștere.
Fizioterapeuții se înscriu în categoria profesiilor ce primesc recunoaștere automată.
Comisia dorește să adauge la repertoriul profesiilor pentru care calificările pot fi recunoscute fără proceduri suplimentare între statele membre.
Astăzi, în cadrul Uniunea Europeană, se numără aproximativ 5.700 de profesii reglementate, însă doar un număr foarte redus dispune de un sistem de recunoaștere automată.
Roxana Mînzatu a comunicat că cariera de fizioterapeut a fost inclusă în această listă.
Simultan, Comisia pornește pregătirea pentru încă zece profesii, unde există deficit de personal și unde programele de formare sunt suficient de apropiate între statele membre pentru ca recunoașterea automată să poată deveni posibilă.
Mînzatu prezintă ca exemple inginerii civili, tehnicienii biomedicali, arhitecții peisagiști și electricienii. Procesul pentru aceste ocupații nu se realizează instantaneu: Comisia estimează că pregătirea mecanismului poate dura unul sau doi ani.
În ceea ce privește România, transformarea poate genera rezultate în ambele sensuri: cetățenii români cu calificări ar putea accesa mai rapid piața de muncă din statele membre, iar firmele românești ar putea angaja mai simplu specialiști instruiți în alte țări ale UE.
„Pașaport” social mobil pentru cei care activează în altă țară.
A doua componentă esențială din pachet se referă la drepturile sociale ale lucrătorilor mobili.
Comisia propune implementarea unui pașaport digital pentru securitatea socială, care să faciliteze confirmarea instantanee a documentelor unui angajat în momentul în care acesta activează în alt stat membru.
Documentele esențiale pentru angajații detașați, care în prezent implică formulare și procese administrative dificil de confirmat între țări, vor fi disponibilizate în formă digitală și verificabilă.
Treptat, sistemul va integra informații despre asigurările de sănătate, șomajul, pensiile și indemnizațiile de boală.
Pentru sutele de mii de români care muncesc în alte state membre, un asemenea mecanism ar putea reduce problemele generate de documentele pe hârtie și de verificarea drepturilor sociale între administrații diferite.
Autoritatea Europeană a Muncii va dobândi puteri extinse.
Setul de măsuri propus de Mînzatu include, printre altele, consolidarea Autorității Europene a Muncii.
Instituția ar trebui să poată demara mai simplu controale transfrontaliere și să se bazeze pe informații pentru a detecta cazuri cu risc crescut de exploatare, abuz sau dumping social.
Un aspect inedit este că Autoritatea ar avea posibilitatea de a interveni și în situațiile în care la locul de muncă se prezintă cetățeni din afara UE, nu doar cetățeni europeni.
În cadrul conferinței, la întrebarea referitoare la abuzurile cauzate de lanțurile foarte lungi de subcontractare, Mînzatu a subliniat că acestea constituie o problemă reală în anumite sectoare și a menționat că răspunderea juridică reprezintă unul dintre instrumentele importante analizate de Comisie.
„Cine este răspunzător pentru ceea ce i se întâmplă lucrătorului?”, a spus Mînzatu, precizând că Executivul european discută în prezent cu partenerii sociali și intenționează să prezinte o propunere până la sfârșitul anului.
Mînzatu a afirmat că mobilitatea este prezentă, însă există o problemă: oamenii nu ocupă poziții care să corespundă nivelului lor de calificare.
Vicepreședinta Comisiei a subliniat că noul pachet nu vrea să determine oamenii să părăsească țările lor, ci să elimine situațiile în care un cetățean se găsește ocupat într-un post mult sub nivelul său de calificare doar pentru că diploma sa este greu de recunoscut.
„Mobilitatea este reală, se întâmplă din motive diferite. Oamenii aleg să se mute sau să se întoarcă din motive diferite. Trebuie să ne asigurăm că efortul pe care l-au depus pentru a studia o anumită profesie poate fi valorificat într-un loc de muncă ce reflectă calificarea lor”, a spus Mînzatu.
Ea a demonstrat că piață unică eficientă implică nu doar mobilitatea liberă a forței de muncă, ci și asigurarea calificărilor și a drepturilor sociale ale acestora.
Comisia consideră că dificultatea este extrem de accentuată pentru lucrătorii importanți din afara UE: în anul 2023, în jur de 40% dintre angajații cu studii superioare din afara Uniunii erau ocupați în funcții inferioare nivelului lor de calificare, comparativ cu aproximativ 20% în rândul cetățenilor UE.
Măsurile noi propuse de Comisie trebuie să treacă prin procedurile legislative ale Uniunii Europene, iar unele dintre instrumentele digitale vor necesita timp pentru a fi dezvoltate și integrate în rețelele naționale ale statelor membre.
COMENTARII / 0