Probabil cel mai detaliat raport, incluzând numeroase fapte concrete, prezentat în urma declasificării documentelor CSAT de către Administrația Prezidențială cu privire la alegerile din 2024, a fost elaborat de către serviciul secret al Ministerului de Interne.
Deși divizia de securitate cibernetică a Ministerului Afacerilor Interne a fost supusă unei pregătiri susținute în perioada recentă, acest aspect rămâne relativ necunoscut publicului larg. Legături strânse au fost stabilite între ofițerii români și cei din statele membre ale Uniunii Europene, permițând astfel schimbul de informații privind tacticile utilizate în campaniile de dezinformare care au avut loc în Europa. Aceste tipare au fost monitorizate și, deși eforturile de prevenire au fost depuse, nu au fost întotdeauna neutralizate cu succes.
Serviciul secret al poliției a înaintat un raport către CSAT cu privire la anumite aspecte.
Citește șiNicușor Dan are patru nume de premier pe lista scurtă, înaintea consultărilor de la Cotroceni - Surse
În acest context, se înțelege de ce raportul MAI adresat către CSAT a oferit detalii despre campania desfășurată pe platforma Tik Tok cu ajutorul influencerilor pentru promovarea lui Călin Georgescu, finanțată însă din fondurile PNL. Nota Serviciului secret al poliției a inclus chiar și denumirea Kensington de PR a firmei care a realizat respectiva campanie, firmă care are în continuare legături cu PNL.
În urma unei anchete, s-a descoperit că poliția a urmărit un om de afaceri care s-a întâlnit cu o persoană având legături cu Federația Rusă.
„Episodul este anonimizat în raport, dar rezultă din context că e foarte probabil să fi existat o înregistrare ambientală a discuției. Serviciul secret susține că ei au discutat inițierea de „acțiuni de natură să afecteze suveranitatea statului român”
. Informațiile obținute sugerează că discuția dintre cei doi ar fi putut fi înregistrată în mod ambiental.
Documentul Ministerului Afacerilor Interne adresat Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu oferă detalii despre impactul asupra suveranității. Raportul relevă doar că au mai existat situații asemănătoare în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în 2022. Concluziile nu sunt extrase de către serviciile secrete, ci de către factorii decizionali. Raportul MAI este disponibil pentru consultare aici.
La scurt timp după difuzarea documentarului intitulat „Poliție aservită”, Recorder a înregistrat o reacție promptă din partea celor implicați. Este o confirmare a impactului pe care acest material a reușit să-l aibă.
Ulterior lansării unui documentar realizat de Recorder, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns rapid la anumite concluzii. În mod evident, s-a înregistrat o reacție promptă din partea instituției.
În cadrul unei conferințe de presă, Georgian Drăgan, reprezentantul poliției, a prezentat o serie de acuzații detaliate. Fără îndoială, eforturile depuse de ofițerul MAI în acest context ar fi fost la fel de apreciate dacă ar fi colaborat cu Recorder la documentarul „Poliție aservită”.
În urma unei încercări de a oferi o poziție oficială, vocea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a ajuns să confirme, într-un mod neintenționat, ceea ce documentarul Recorder nu a afirmat în termeni atât de radicali: faptul că conducătorii MAI se comportă asemenea unei caste închise, care nu ezită să ia măsuri extreme atunci când simte că-i este poziția amenințată.
În urma datelor oficiale furnizate de către inspectoratele de poliție, documentarul Recorder a scos în evidență că 600 de poziții cheie în cadrul sistemului sunt acoperite prin intermediul unei proceduri de „delegare”.
În cazul unui proces de delegare, gradul de dependență este mai ridicat în comparație cu procedura standard de numire prin concurs. Care a fost răspunsul Ministerului Afacerilor Interne în această situație?
Statul român se confruntă cu acuzații de „destabilizare a instituțiilor”. Anomalia politică generată pare să aibă efecte profunde. Această situație gravă a ridicat întrebări legate de modul de operare și implicațiile acestuia asupra sistemului instituțional românesc.
Acuzatorii și observatorii externi au catalogat remarcile privind disfuncționalitățile Ministerului Afacerilor Interne drept „destabilizarea mecanismelor statului român”. Reprezentantul oficial a afirmat că scopul real al reportajului jurnalistic a fost subminarea stabilității instituționale. În ciuda eforturilor intense, nici măcar în documentul prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la elaborarea căruia s-a lucrat timp de mai multe luni, Ministerul Afacerilor Interne nu a reușit să identifice o strategie de destabilizare, urmată de măsuri concrete de implementare a acesteia, așa cum susțin acum oficialii statului român.
Nu există blocuri de citate din moment ce nu există citate din surse externe
Potrivit lui Georgian Drăgan, Georgian Drăgan, scopul articolului publicat recent a fost acela de a destabiliza instituțiile statului român, fiind prezentate doar anumite aspecte.
„În materialul publicat astăzi au fost preluate doar informații parțiale care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor statului român”
, a declarat el.
Concluziile și termenii utilizați ating cote alarmante. MAI a remarcat că detalii despre Poliția Română sunt oferite într-o manieră incompletă și denaturată, cu scopul vădit de a induce în eroare opinia publică cu privire la presupuse deficiențe majore în cadrul Sistemului de Ordine Publică și Securitate Națională. Potrivit oficialilor, această abordare încalcă cadrul legal referitor la dreptul la informare al cetățenilor. Astfel de acțiuni compromit grav funcționarea instituțiilor românești și, implicit, expun cetățenii la riscuri în ceea ce privește securitatea lor.
„Informațiile cu privire la Poliția Română sunt prezentate trunchiat, inexact și alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în Sistemul de Ordine Publică și Securitate Națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal din punctul nostru de vedere, privind libera informare a cetățenilor. Este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România și implicit asigurarea securității cetățenilor este afectată”
Ministerul Afacerilor Interne a subliniat că ne confruntăm cu o serie de acțiuni concertate. Atacul la sistemul judiciar, așa cum a fost prezentat în documentarul „Justiție capturată”, se repetă acum în cazul poliției. Declarațiile complete ale reprezentanților MAI pot fi consultate aici.
Situația financiară a PNL a fost afectată de o problemă de insolvență, care a avut legătură cu implicațiile financiare ale activității partidului. Această chestiune a fost asociată, de asemenea, cu numele lui Bode.
În aceeași notă, Lucian Bode, fost ministru de interne, a avut o reacție similară. Lucian Bode a explicat că nu a răspuns imediat, deoarece ziua precedentă a fost una cu totul specială, având o triplă semnificație atât pentru el, cât și pentru numeroși români, și anume Ziua Eroilor, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Înălțarea Domnului. Ulterior, el și-a exprimat indignarea, afirmând că discuția sa, care a durat 16 minute și 47 de secunde, a fost prezentată într-o manieră decupată în materialul video, strict în scopul de a servi obiectivelor jurnalistice, și că opinia sa a fost redată într-un timp de aproximativ 2 minute.
În general, mass-media nu reproduce discursurile liderilor politici în formă scrisă. Bode este obișnuit cu transcrierea completă a discursurilor sale, proces realizat în mod obișnuit de posturile de televiziune partizane și cele statale.
Astfel de posturi TV care au beneficiat de generoase finanțări în perioada în care PNL era condus de un anumit secretar general au ajuns să obțină sume atât de mari încât astăzi partidul liberal se confruntă cu o situație financiară mai dificilă decât țara însăși.
COMENTARII / 0