În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, și în duminică, 25 octombrie 2026, ceasurile se întorc cu o oră. La prima impresie, această modificare poate părea plăcută, pentru că ne oferă șansa de a adăuga o oră suplimentară de somn. Însă ce se întâmplă în interiorul corpului când schimbăm ora? Cine simte cea mai intensă această tranziție și ce acțiuni concrete putem adopta pentru a ne adapta mai ușor în săptămâna următoare?
În 2026, trecerea la ora de iarnă, cunoscută oficial ca ora standard, se produce în noaptea dintre 24 și 25 octombrie. La 4:00, ceasurile sunt retrogradate cu o oră, rezultând ora 3:00. Astfel, acea zi va însuma, în teorie, 25 de ore.
Norma privind modificarea orei este uniformizată în întreaga Uniune Europeană:
Tehnologia contemporană reduce o porțiune din tensiunea logistică. Telefoanele mobile, ceasurile inteligente, calculatoarele și majoritatea aparatelor conectate la internet își vor sincroniza automat ora cu ajutorul serverelor de timp (NTP).
În ciuda acestui fapt, aparatele analogice sau neconectate necesită reglare manuală:
Duminică dimineață, înainte de a părăsi domiciliul, se recomandă verificarea unui dispozitiv conectat la rețea pentru a evita să ajungeți cu o oră mai devreme la întâlniri.
Deși logica matematică ne spune că o zi de 25 de ore ar trebui să ne lase complet relaxați, sistemul neurobiologic uman funcționează pe baze mult mai complexe. Există trei motive fundamentale pentru care ora câștigată pe hârtie se transformă deseori în oboseală accentuată.
Motivul principal, de natură pură comportamentală, constă în faptul că ora obținută nu este folosită pentru somn de către toți, iar statisticile confirmă această realitate. Potrivit unui studiu efectuat de Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM), singura 41% dintre adulți au afirmat că doresc să profite de ora suplimentară obținută în noaptea schimbării pentru somn. Celelalte 59% au planificat să dedice acea perioadă activităților casnice, relaxării, vizionării de filme sau petrecerii timpului alături de familie.
Mai mult, pentru cei care suferă de deficit cronic de somn, o oră suplimentară reprezintă doar o picătură într-un ocean de oboseală acumulată.
Al doilea motiv se referă la nucleul suprachiasmatic, un ceas biologic situat în creierul nostru, care coordonează ritmul circadian. Acest mecanism intern se bazează exclusiv pe ciclurile naturale de lumină și întuneric și nu se aliniază cu ora afișată pe ecranele digitale.
În zorii zilei de duminică, organismul rămâne activ conform vechiului orar biologic
În general, corpul necesită 3 și 7 zile pentru a readjusta complet secreția de hormoni și temperatura internă la noul ritm social. În perioada în care această readjustare nu s-a finalizat, calitatea somnului este afectată, chiar dacă timpul petrecut în pat rămâne constant.
Al treilea motiv semnificativ constă în scăderea bruscă a duratei de lumină naturală la finalul zilei. În timpul nopții, o oră devine diferența, iar apusul soarelui se deplasează înainte în programul oficial. Acest efect determină direct ca majoritatea oamenilor să părăsească locul de muncă în întuneric.
Impactul acestei treceri bruste depășește simpla disconfort vizual. O cercetare daneză de amploare, realizată pe o perioadă de 18 ani și care a examinat 185.419 cazuri de spitalizări și consultații legate de depresie, a evidențiat o concluzie surprinzătoare:
Cercetătorii susțin că factorul activator nu constă în schimbarea propriului interval de somn, ci în efectul psihologic profund generat de pierderea bruscă a luminii de după-amiază și de senzația apăsătoare că a început o perioadă lungă de iarnă, cu zile scurte și întunecate.
Chiar dacă schimbarea la ora de iarnă este mai ușor de acceptată din punct de vedere biologic decât pierderea unei ore în primăvară, unele grupuri de oameni sunt expuși la schimbări semnificative ale dispoziției și ale somnului.
Copiii mici reprezintă, cel mai probabil, cei mai sensibili indicatori ai modificării orarelor, pentru că corpul lor este configurat în jurul unor rutine de alimentație și somn bine stabilite, orchestrate de ceasul biologic intern.
Adulții cu antecedente de episoade depresive, astenie de toamnă sau insomnii cronice trebuie să abordeze această tranziție cu o atenție sporită. Lipsa luminii naturale modifică secreția de melatonină și serotonină, ceea ce poate reînființa stările anxioase. În această situație, primele săptămâni după schimbarea orei constituie o perioadă delicată în care somnul și starea emoțională trebuie monitorizate cu rigor.
experții în somn recomandă adoptarea unei abordări proactive în săptămâna ce urmează tranziției, pentru a elimina consecințele neplăcute ale schimbării ritmului circadian, potrivit Institutului Brain Map.
Pentru bebeluși și copii mici, trecerea bruscă cu o oră poate fi dificilă. O soluție eficientă este să se realizeze o ajustare graduală cu 3-4 zile înainte.
Comunitatea medicală internațională solicită cu tărie eliminarea totală a schimbării orei de două ori pe an.
În 2024, Academia Americană de Medicina Somnului a publicat o declarație oficială prin care cere eliminarea schimbărilor sezoniere și adoptarea permanentă a orei standard (ora de iarnă) pe tot parcursul anului. Motivul principal subliniat este că ora standard se corelează cu cea mai exactă poziție a Soarelui la amiază și cu ritmul biologic natural al omului.
În 2025, cercetătorii de la Universitatea Stanford au lansat un studiu de referință care confirmă aceeași concluzie. Prin aplicarea unor modele matematice sofisticate ale ritmului circadian asupra unor populații extinse, autorii au demonstrat că:
Oboseală și somnolență cauzate de trecerea la ora de iarnă ar trebui să se elimine în maxim 7-10 zile. În cazul în care aceste simptome persistă, motivul ar putea fi diferit de simpla schimbare a orarului.
În situații precum cele menționate, este indicat să cauți consultarea unui specialist:
Aceste manifestări pot semnala existența unei astenii de toamnă intensificate sau a depresiei sezoniere, cunoscută sub denumirea SAD — Seasonal Affective Disorder. În plus, în cazul în care dificultățile se referă exclusiv la structura somnului, cum ar fi sforăitul, apneea în somn sau insomniile cronice, este indicată o examinare somnologică specializată într-o clinică dedicată tulburărilor de somn.
Prin trecerea la ora de iarnă, pe hârtie pare că dobândim o oră suplimentară de somn, însă în realitate ne odihnim mai puțin și calitatea somnului scade în săptămâna imediat următoare. Chiar dacă noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026 conține matematic o oră în plus, ritmul biologic nu se ajustează instantaneu.
COMENTARII / 0