O cercetare efectuată în Statele Unite oferă perspective optimiste pentru adulții care suferă de diabet zaharat de tip 1 și obezitate.
Cercetătorii americani au identificat faptul că restricția alimentației la o fereastră de opt ore pe zi poate spori reglarea nivelului de zahăr din sânge, fără a intensifica pericolul unor complicații metabolice severe.
Rezultatele trebuie însă confirmate prin cercetări extinse.
Citește și119.000 de femei vor fi screenate – Rogobete mulțumit la Cluj-Napoca
O grupă de cercetători provenind din Universitatea Illinois din Chicago (UIC) a dorit să investigheze dacă ajustarea programului de mese ar putea influența glicemia și greutatea corporală la adulții care suferă de diabet zaharat de tip 1 și obezitate.
În intervalul de șase luni, cercetătorii au urmărit 32 de adulți din Chicago, iar articolul a fost publicat în revista Diabetes Care.
În cadrul studiului, toți respondenții prezentau diabet de tip 1 și un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m², standardul recunoscut pentru a stabili obezitatea.
Trei metode de alimentație au fost puse în comparație de către cercetători.
Primul grup a adoptat o dietă cu interval de timp restrâns: membrii săi se puteau hrăni exclusiv între orele 12:00 și 20:00, fără a fi nevoiți să țină evidența caloriilor.
grupul doi a scăzut aportul caloric zilnic cu 25%, în timp ce membrii din grupul de control au menținut obiceiurile lor alimentare normale.
După șase luni, s-a constatat că diferențele erau evidente.
Glicemia a scăzut în mod semnificativ în grupul ce a restrâns orele de masă.
Cei care s-au limitat la un interval de alimentație de opt ore au obținut niveluri de glicemie mai favorabile decât participanții ce au urmat o dietă axată pe reducerea caloriilor.
Cercetătorii au urmărit, printre alți indicatori, hemoglobina glicozilată, denumită HbA1c.
Prin intermediul acestei analiza de sânge se obține o perspectivă asupra valorilor medii ale glicemiei în ultimele două-trei luni, fiind folosită frecvent pentru urmărirea diabetului.
În cadrul grupului ce a consumat alimente pe parcursul a opt ore, media HbA1c-ului a înregistrat o scădere de 0,5 puncte procentuale față de valoarea inițială.
Rezultatul devine mai captivant pentru că participanții nu au fost nevoiți să își calculeze zilnic caloriile consumate.
Era această metodă considerată sigură pentru persoanele cu diabet de tip 1?
Această problemă a constituat una dintre cele mai relevante întrebări pentru cercetători. În diabetul de tip 1, corpul generează foarte puțină insulină sau nu produce deloc, iar pacienții se bazează pe administrarea zilnică a acestui hormon.
Schimbarea orarului meselor poate genera, astfel, dificultăți referitoare la stabilitatea glicemiei și la ajustarea dozei de insulină.
În perioada de șase luni, restricția alimentară la opt ore pe zi nu a dus la o creștere a episoadelor severe de hipoglicemie sau hiperglicemie, și nici nu a înregistrat o majorare a cazurilor de cetoacidoză diabetică.
Cetoacidoza reprezintă o problemă serioasă legată de diabet, care poate fi declanșată atunci când corpul nu are suficientă insulină.
În această stare, corpul trece la utilizarea lipidelor pentru a produce energie, iar în fluxul sanguin se adună cetone, molecule acide care pot deveni periculoase.
Cercetătorii solicită precauție.
Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că postul intermitent este potrivit pentru toate persoanele cu diabet de tip 1.
În cadrul cercetării, numărul de participanți a fost limitat la 32, iar durata de urmărire a fost de șase luni. Prin urmare, concluziile obținute nu pot fi generalizate automat la întreaga populație afectată de diabetul zaharat de tip 1.
Echipa de cercetare plănuiește să prelungească cercetările prin experimente extinse și realizate în numeroase centre, cu scopul de a determina dacă avantajele constatate persistă și în cadrul unui cohort mai vast și heterogen de pacienți.
În cazul pacienților cu diabet de tip 1, cercetătorii transmit un mesaj deosebit de semnificativ: modificarea orarului alimentației nu trebuie să se întâmple pe cont propriu.
Orice schimbare majoră a dietei trebuie discutată cu medicul endocrinolog sau cu echipa medicală care monitorizează pacientul, mai ales în condițiile în care tratamentul cu insulină trebuie ajustat permanent pentru a corespunde necesităților organismului.
COMENTARII / 0