Dr. Adrian Marinescu a declarat că, anual la nivel global, se înregistrează între 1.000 și 2.000 de cazuri de ciumă, iar forma pulmonară reprezintă cea mai periculoasă, determinând decesul în aproape 100% dintre cazuri în mai puțin de 24 de ore dacă nu se aplică tratament. Cu toate acestea, mortalitatea scade la sub 10‑15% dacă antibioticele sunt administrate prompt. În contextul speculațiilor internaționale recente privind un presupus incident biologic într-un laborator din Siberia, în care un soldat a murit alături de o cercetătoare și au circulat zvonuri despre izolarea a 200 de persoane, Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și manager al Institutului „Prof. Dr. Mate
Infecția provocată de Yersinia pestis se prezintă în trei variante principale: bubonică, septicemică și pulmonară. Deși a lăsat urme deosebite în istorie, episoadele de răspândire din perioada romană (Ciuma lui Iustinian) și din Evul Mediu (Moartea Neagră) au fost determinate de forma bubonică, în timp ce forma pulmonară reprezintă singura care poate fi transmisă direct între oameni prin picături respiratorii.
„Prima pandemie din istorie a fost de ciumă bubonică. Ciuma este o infecție bacteriană. Ciuma poate să fie bubonică, pulmonară, care se transmite pe cale respiratorie, prin secreții respiratorii, așa cum se întâmplă cu marea majoritate a microorganismelor, virusuri sau bacterii”, a explicat dr. Adrian Marinescu.
Citește șiMiracol la Spitalul Grigore Alexandrescu: băiat fără ureche a auzit
În stadiul inițial, semnele pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe severe sau ale infecției cu SARS-CoV-2, motiv pentru care testul de laborator devine esențial.
Ciuma pulmonară este cunoscută științific sub denumirea de pneumonică și apare frecvent în manualele de specialitate, în ghidurile OMS și în codurile de diagnostic care o menționează.
În contrast cu pandemiile virale, ciuma este cauzată de bacterii, ceea ce permite un tratament imediat, eficace și direct: antibioticele uzuale. Considerată cea mai rapidă formă a bolii, ciuma pulmonară devine letală în timp foarte scurt dacă nu se intervin. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, mortalitatea ajunge la aproape 100% în cazurile netratate în primele 24 de ore.
Doctorul Adrian Marinescu alină îngrijorările publicului, subliniind că există un tratament accesibil pentru această boală.
Ciuma pulmonară are dezavantajul că dacă nu e tratată, are o mortalitate enormă. Practic, moare aproape toată lumea, dacă nu e tratată și trece un interval de timp. Trebuie tratată cu antibiotice și poate să ducă la forme severe, cu insuficiență respiratorie și cu o mortalitate foarte mare.
În ceea ce privește cerința de a crea sau administra un vaccin împotriva acestei bacterii, încă nu există planuri; însă specialistul evidențiază că antibioticele satisfac pe deplin nevoia terapeutică:
„E o infecție bacteriană și problema se tratează ca atare dacă e un diagnostic pus.”
Rapoartele CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și ale ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) indică faptul că nu este la fel de contagioasă ca un virus. Deși bacteria se transmite prin secreții respiratorii, un studiu epidemiologic publicat arată că este nevoie de un contact direct, prelungit și neprotejat (la mai puțin de 1-2 metri) cu o persoană aflată într-un stadiu avansat al bolii pentru ca infectarea să aibă loc. Spre deosebire de SARS-CoV-2 sau gripă, Yersinia pestis nu se răspândește cu ușurință prin aerosoli fini pe distanțe mari. Peste 95% din cazurile umane raportate anual la nivel mondial (între 1.000 și 2.000 de cazuri) sunt concentrate în focare rurale sau endemice din doar câteva țări (precum Madagascar, Republica Democrată Congo sau Peru).
Deși titlurile din mass-media internațională au abordat ancheta din Siberia și reacțiile diplomatice din Washington, posibilitatea unor focare în România persistă doar la nivel pur teoretic și este foarte redusă.
„Riscul e categoric foarte redus. Practic, vorbim de niște cazuri izolate, extrem de rare în lume. Se transmite ușor și mortalitatea e mare dacă se întâmplă, dar e vorba de o monitorizare. Este și foarte mult cancan în toată povestea asta”, a subliniat dr. Adrian Marinescu referindu-se la speculațiile care s-au vehiculat.
Sistemul de sănătate din România poate detecta Yersinia pestis și poate administra tratamentul necesar pentru ciumă, în cazul ipotetic al apariției unor cazuri de import, a precizat Dr. Adrian Marinescu, oferind astfel garanții.
„Oamenii se stresează degeaba. Cazurile de import trebuie verificate și e de urmărit situația, și dacă e să avem vreun caz, se face testare și tratament există.”
În final, populația nu are de ce să se îngrijoreze:
„Românul de rând trebuie să știe că, în afară de variolă care este eradicată, toate bolile infecțioase pot să reapară la un moment dat, dar nu există motive de îngrijorare cu privire la ciumă”
a subliniat Dr. Adrian Marinescu.
OMS anunță că riscul este „scăzut” în Rusia, în urma rapoartelor privind cazurile de ciumă. Panică de ciumă pulmonară în Rusia după moartea unei cercetătoare: ce ascund autoritățile de la Moscova și ce a declarat Donald Trump.
COMENTARII / 0