Drona prăbușită în Galați: vulnerabilitate în scutul danubian

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a exprimat opinii la Digi24 cu privire la vulnerabilitățile apărute după incidentul cu drona rusă căzută în regiunea Galați.
În opinia sa, „scutul danubian” prezintă lacuune în ceea ce privește organizarea sa actuală.

Trebuie să fie acoperite zone pe 3 direcții

, a afirmat el, sugerând consolidarea apărării în zonele Chilia Veche, Ismail și Reni.
Măsurile propuse includ implementarea unor sisteme radar performante și a altor tehnologii de detectare, capabile să identifice traiectoriile dronelor și să faciliteze combaterea lor electronică.
O concluzie a generalului este că drona respectivă nu a fost direcționată către România, ci mai degrabă a deviat de la cursul inițial.

Citește șiVideo Motocicliști și ultranaționaliști ruși au „botezat” Luna ca să o facă ortodoxă. Ritual suprarealist la granița cu Estonia

Bălăceanu a remarcat o anumită slăbiciune în ceea ce privește structura „scutului danubian”.

Ultimele comunicate ale Ministerului Apărării m-au bucurat, adică cel de astăzi și cel de la o dată anterioară, penultimul. S-a menționat și faptul că sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol au fost pregătite pentru tragere.

De asemenea, s-a accentuat pregătirea sistemelor de apărare antiaeriană terestră pentru a fi operative și a efectua tragerea.

Rezultatele analizei operaționale Chilia Veche, Ismail și Reni evidențiază necesitatea unor mijloace consolidate de supraveghere și protecție.

• mijloace radar,
• radare mobile aflate în dotarea Armatei Române,
• alte sisteme de detectare,
• echipamente de luptă electronică,
• mijloace de foc.

Acestea din urmă au fost produse de o companie românească și sunt destinate depistării traiectoriilor drone-urilor și neutralizării lor.

Se pare că traiectoria dronei a fost afectată, determinând-o să se prăbușească la o distanță relativ mică de Reni, aproximativ 20km. Acest lucru sugerează că fie a fost supusă unui atac electronic folosind mijloacele de apărare electronică ale ucrainienilor, fie a fost avariată fără să fie distrusă complet. În urma acestui incident, drona și-a pierdut cursul inițial și a intrat într-un zbor haotic în spațiul aerian al României. Nu există indicii că drona ar fi fost programată să intre în spațiul aerian al României prin planificarea zborului.

Atacurile cu drone care se deplasează fără control au drept țintă localitățile supuse agresiunilor din partea Rusiei.

Fără îndoială, Federația Rusă poate fi considerată responsabilă pentru aceste agresiuni. În același timp, nu se poate reproșa Ucraina pentru eforturile de a-și proteja propriile infrastructuri portuare de-a lungul Dunării.

Ultimele comunicate ale Ministerului Apărării m-au bucurat.

Protejarea zonelor a devenit o prioritate, iar o lecție importantă pentru Ministerul Apărării este reprezentată de necesitatea unei dislocări mai extinse și mai numeroase a mijloacelor de detectare, în special a celor mobile, precum și a altor mijloace de luptă.
Virgil Bălăceanu, general în rezervă, subliniază că:

E nevoie de o asemenea dislocare mult mai mare

pentru a asigura protecția eficientă, inclusiv prin utilizarea sistemelor de radar ale instalațiilor Gepard pentru detectarea obiectelor la înălțimi foarte mici.