După jaful bijuteriilor coroanei, Luvrul confruntă cu risc de închidere

Luvrul, cel mai vizitat muzeu din lume, riscă să fie nevoit să-și închidă porțile pentru public dacă nu va beneficia de o renovare amplă și de investiții în modernizarea infrastructurii și a sistemelor de securitate. Directorul instituției, Christophe Leribault, avertizează că sunt necesare fonduri publice importante, în condițiile în care clădirea se confruntă cu probleme structurale, iar muzeul a fost afectat de scandaluri, inclusiv de jaful bijuteriilor coroanei. Planurile de modernizare, estimate la sute de milioane de euro, au provocat însă dispute privind costurile și prioritățile, anunță France24.

Leribault a declarat într-un interviu acordat ziarului Le Figaro că muzeul își propune să atragă fonduri private pentru a-și moderniza infrastructura. Totuși, o alocare majoră de bani din bugetul public va trebui ratificată după alegerile naționale din anul viitor.

„Oricine va forma viitorul guvern trebuie să țină cont de faptul că, dacă Luvrul nu va fi reparat, modernizat și transformat, va rămâne foarte repede în urmă și, în cele din urmă, va fi nevoit să-și închidă porțile pentru public. Ar fi un dezastru”, a declarat directorul muzeului.

Citește șiColoniști israelieni au atacat diplomați europeni în Cisiordania. Un primar francez și un arhiepiscop, printre cei vizați

Guvernul francez trebuie să asigure fonduri pentru renovare

Avertismentul apare într-o perioadă critică pentru bugetele publice ale Franței. Guvernele minoritare de la câteva sesiuni anterioare s-au confruntat cu probleme în aprobarea bugetelor anuale, iar prim‑ministrul curent, Sébastien Lecornu, se străduiește să controleze cheltuielile publice pentru a diminua deficitul bugetar semnificativ al națiunii.

În această situație, alocarea de fonduri pentru o renovare extinsă a Luvru ar trebui să se confrunte cu alte priorități ale bugetului.

Christophe Leribault a preluat funcția în luna februarie, în urma jafului de amploare comis la 19 octombrie anul precedent. În acea zi, o trupe de infractori a pătruns în interiorul muzeului și a sustras bijuterii din colecția coroanei franceze, cu o valoare estimată la 100 de milioane de dolari.

directorul nou a pus ca prioritate soluționarea problemelor de securitate evidențiate în urma furtului.

Planul de securitate de amploare, cu o valoare de 83 de milioane de euro, se află în faza de implementare. Conform declarațiilor adresate agenției AFP de către Leribault, acțiunile incluse în plan progresează cu viteza, pe măsură ce se apropie un an de la comiterea jafului.

Printre inițiative se însumează instituirea unui nou rol de șef al securității, actualizarea sistemului de camere de supraveghere și optimizarea supravegherii perimetrului muzeului și a punctelor de acces.

Examinările au relevat că unele camere de monitorizare erau învechite, iar întregul sistem prezenta lacune importante. Investițiile recente vizează corectarea acestor probleme și diminuarea riscului de apariție a unor incidente similare.

Directorul Luvrului: Nu există o soluție „miraculoasă”

Leribault afirmă că problemele de securitate nu pot fi abordate independent de greutățile structurale ale clădirii. Conform lui, soluțiile pe termen lung presupun o reorganizare extinsă a instituției și intervenții asupra infrastructurii istorice.

În anul precedent, Luvrul a înregistrat aproape nouă milioane de vizitatori, generând astfel o presiune suplimentară asupra spațiilor și instalațiilor muzeului.

„Măsurile necesare pentru securizarea muzeului necesită lucrări la clădirea istorică și la infrastructura acesteia”, a scris directorul. „Nu există o soluție ușoară, «superficială» și miraculoasă. Totul este interconectat, totul este legat”, a adăugat el.

Mulți îl consideră un emblemă culturală a France, iar Luvrul se confruntă cu dificultăți legate de instalațiile sanitare învechite, de izolația slabă a anumitor galerii și de spațiile publice supraîncărcate. Aceste neajunsuri influențează atât operațiunile instituției, cât și experiența milioanelor de vizitatori care o frecventează în fiecare an.

Dimensiunea și cheltuielile lucrărilor au evoluat, în același timp, într-un subiect de conflict politic. Președintele Emmanuel Macron a promovat un plan de reabilitare estimat la 600 de milioane de euro, care presupune și construirea unei noi intrări la muzeu.

Planurile au atras însă critici din partea sindicatelor. Reprezentanții acestora i-au reproșat lui Macron și predecesoarei lui Leribault, Laurence des Cars, că au acordat prioritate unor proiecte arhitecturale ambițioase, în detrimentul unor intervenții mai modeste, care ar putea îmbunătăți mai rapid condițiile pentru vizitatori.

Conflictul se concentrează, așadar, nu doar pe suma necesară pentru renovare, ci și pe modul în care ar trebui alocate banii: fie pentru o transformare arhitecturală de amploare, fie pentru a soluționa problemele cotidiene ale clădirii și ale publicului.

Conducerea muzeului consideră că actualizarea nu poate fi întârziată. Christophe Leribault avertizează că, fără reparații, investiții în infrastructură și sporirea securității, Luvrul ar putea să nu îndeplinească standardele unui muzeu de nivel mondial, iar eventual închiderea porților pentru public ar deveni inviabilă.