Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, se luptă să supraviețuiască. Atacurile aeriene rusești au paralizat uriașa oțelărie și minele orașului, aducând economia locală în pragul colapsului, notează Reuters.
Primarul Oleksandr Vilkul a subliniat că orașul său industrial, întins pe malurile râului Inhulets, depune toate eforturile pentru ca spitalele să funcționeze, ca luminile să fie aprinse în grădinițe și școli și ca autobuzele să continue circulația.
„În Krivoi Rog, situația este, de fapt, mai gravă decât oriunde altundeva, cu excepția liniei frontului în sine”
Citește șiAlocațiile copiilor în octombrie 2026: plăți pe card și poștă
Vilkul, în vârstă de 52 de ani și fost director în industria minieră, a precizat acest lucru în cadrul unui discurs video.
Dificultățile financiare cu care se confruntă acest oraș cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori evidențiază provocările cu care se confruntă Ucraina, în contextul în care guvernul încearcă să gestioneze cea mai gravă criză bugetară de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.
Luna trecută, principalul angajator al localității — vastul complex minier și siderurgic ArcelorMittal — a suspendat operațiunile sale după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice, care au blocat cuptorele.
Vilkul a declarat că așteptările pentru anul viitor sunt sumbre.
„E vorba de supraviețuire. În acest moment, trebuie să supraviețuim”
acesta a declarat.
Situația descrisă apare în tot sectorul siderurgic al Ucrainei, odată puternic, care constituia o zecime din producția economică pre-război. Gigantul industrial din Zaporojie, situat în sud-estul țării, și alte orașe industriale se află în liniște, iar exporturile au încetat.
Intensificarea atacurilor Rusiei cu drone și rachete în această vară a provocat distrugeri la fabrici și depozite în tot teritoriul Ucraina, a avariat porturile și căile ferate și a forțat magazinele și întreprinderile să-și închidă porțile, încetinind creșterea economică și veniturile fiscale.
În același timp, conflictul tehnologic se dovedește tot mai costisitor pentru Ucraina.
miliarde de euro de împrumuturi externe au fost amânate din cauza neadoptării unor proiecte de lege, printre ele reformele fiscale nepopulare și legislația anticorupție cerută de aliații occidentali ai Ucrainei, ceea ce a lăsat o gaură uriașă în vistieria statului.
„Cheltuielile vor continua să crească”
Ucraina are nevoie de 56 de miliarde de dolari pentru a acoperi acest deficit în acest an — sumă echivalentă cu aproximativ un sfert din producția sa economică. Din această sumă, 27 de miliarde de dolari reprezintă cheltuieli militare.
În săptămâna precedentă, oficialii ucraineani s-au adunat în Bruxelles alături de partenerii europeni pentru a evalua modalitățile de a preîntâmpina plățile programate la începutul anului viitor, în cadrul unui împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană. Într-o declarație comună, Comisia Europeană și Ucraina au precizat că au identificat fonduri pentru a acoperi deficitul deja în acest an.
Cu toate acestea, trei surse bine informate despre negocieri au susținut că accelerarea acestor plăți ar putea amplifica presiunea asupra bugetului în anul viitor. Această situație apare în momentul în care campaniile electorale ce se profilează în țările europene aliat, printre ele Franța și Polonia, ar putea submina sprijinul acordat Kievului.
Prim-ministrul Sergii Korețki a declarat că situația este
„dificilă”
. Guvernul a fost nevoit să înghețe cheltuieli neesențiale, inclusiv reconstrucția clădirilor deteriorate și a infrastructurii avariate, pentru a acorda prioritate cheltuielilor militare, salariilor din sectorul public și pensiilor.
„Toate resursele ar trebui direcționate către domenii de importanță crucială”
În fața
Acum doi ani, o zi de confruntări costă Ucraina 140 de milioane de dolari, iar această sumă a crescut la 190 de milioane de dolari, conform Roksolanei Pidlasa, președinte al comisiei parlamentare pentru buget. Această cifră nu ia în calcul sprijinul militar direct oferit Kievului de către aliații săi occidentali.
Majoritatea creșterilor de cheltuieli se datorează, în mare parte, necesității de a achiziționa armament avansat cu rază medie și lungă, capabil să impacteze rafinăriile de petrol și fabricile militare din Rusiei, astfel încât să se limiteze potențialul Moscovei de a susține continuarea conflictului.
În plus, cheltuielile salariale pentru o armată extinsă depășesc oricând altă perioadă, iar statul trebuie să susțină un număr tot mai mare de familii ale soldaților cu dizabilități sau decedați.
„Cheltuielile vor continua să crească”, a declarat Pidlasa în cadrul unei conferințe la Kiev. „Acesta este încă un motiv pragmatic pentru care Statele Unite și Europa trebuie să acționeze mai repede pentru a forța (Rusia) să pună capăt acestui război”.
În primele nouă luni ale anului, bugetul ucrainean a alocat peste 44 de miliarde de dolari exclusiv pentru activități de apărare, fără a lua în calcul ajutorul militar primit de la parteneri. În același interval, pe fondul încetinirii economiei, autoritățile au reușit să colecteze aproximativ 42 de miliarde de dolari din impozite.
Pidlasa a afirmat că în primele nouă luni ale anului curent, bugetul Ucrainei a suferit pierderi ce depășesc 49,5 miliarde de grivne (equivalent la 1,1 miliarde de dolari) în veniturile fiscale, consecință a atacurilor rusești. Aceste agresiuni nu doar au generat daune materiale și au distrus bunuri, ci au perturbat și lanțurile logistice, forțând închiderea temporară a magazinelor și a întreprinderilor pentru câteva ore.
Conform estimărilor guvernului, până la finalul anului, pierderile acumulată ar putea atinge cifra de 70 de miliarde de grivne.
„Nu ne confruntăm cu o problemă temporară, ci cu una structurală în ceea ce privește veniturile, tocmai într-un moment în care cheltuielile necesită cu adevărat resurse”, a spus Oleksandra Myronenko, economist la Centrul pentru Strategii Economice, o instituție de analiză cu sediul în Kiev.
“Riscurile sunt pur și simplu prea mari”
În Ucraina, unele companii au început să-și restrângă operațiunile, în timp ce altele au întrerupt investițiile în capital, într-un context în care națiunea se pregătește pentru o iarna dificilă. Încrederea mediului de afaceri și perspectivele economice se înrăutățesc.
Vasyl Khmelnytskyi, fondatorul unui complex industrial din Bila Tserkva, localizat în vecinătatea capitalei Kiev, a spus că a abandonat planul de a lansa trei fabrici noi.
„Riscurile sunt pur și simplu prea mari în acest moment — atât pentru companie, cât și pentru oameni”, a declarat el într-o postare pe Facebook.
Sectorul agricol din Ucraina, principalul generator de venituri prin exporturi, a suferit un impact semnificativ. În luna septembrie, atacurile rusești asupra porturilor ucrainene situate pe Marea Neagră au provocat o reducere de 36,6% a exporturilor de cereale comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Potrivit ministrului Economiei, Oleksandr Kravchenko, blocajul a pus în pericol aproximativ 40 de miliarde de dolari provenind din veniturile obținute prin exporturi în acest an.
Chiar și cu zeci de miliarde de euro în ajutor extern, economia Ucrainei se estimează că va crește doar între 0,5% și 1,5% în acest an, spun economiștii — în scădere față de 1,8% în 2025.
În intervalul de peste patru ani de lupte intense, Ucraina a reușit să păstreze stabilitatea macroeconomică și financiară, datorită sprijinului fiscal oferit de aliații săi occidentali, primind aproape 200 de miliarde de dolari din invazia Rusiei.
În acest an, ajutorul extern de 29,5 miliarde de dolari se află în pericol, a declarat Korețki, din cauza întârzierilor în adoptarea reformelor. Guvernul a reprogramat cheltuielile de capital, estimat la aproximativ 900 de milioane de dolari, până în decembrie, în speranța că legislația va fi ratificată.
Obiectivul urmărește ca toate actele normative necesare să fie adoptate de parlament până la data de 15 octombrie, a precizat Korețki.
„Abia atunci vom primi toți banii”, a spus el. „Este absolut esențial. Trebuie făcut cât mai curând posibil”.
În prezent, parlamentarii analizează propunerea bugetară pentru anul următor. Autoritățile au prezentat un nivel de cheltuieli pentru apărare fără precedent, de 110 miliarde de dolari. Această cifră nu cuprinde sprijinul militar direct.
Conform declarației ministrului Finanțelor, Sergii Marchenko, se estimează că deficitul bugetar neacoperit pentru anul următor depășește deja 32 de miliarde de dolari.
Marchenko a susținut că o componentă a planului presupune utilizarea activelor rusești înghețate în Europa pentru a susține bugetul Ucrainei. Statele membre ale UE au blocat fonduri ale băncii centrale ruse, estimându‑le la 210 miliarde de euro, în urma invaziei Moscovei asupra Ucrainei.
„Ucraina continuă să mobilizeze resurse interne, dar amploarea războiului purtat de Rusia ne impune limite clare în ceea ce privește capacitatea noastră”
a spus Marchenko pe X.
Putin se confruntă cu necesitatea de a-și reevalua convingerile despre victorie, în urma succeselor Ucrainei. Ce intenționează să obțină prin intensificarea atacurilor, potrivit ISW?
SUA a propus să se organizeze discuții trilaterale cu Rusia și Ucraina până la sfârșitul lunii, a afirmat Volodimir Zelenski.
„Vom aștepta un răspuns”
COMENTARII / 0