Ebola: virusul poate rămâne latent luni sau ani în organism și reapărea

Perioada de latență a unor virusuri în organism poate fi extrem de lungă, chiar și după ce simptomele inițiale au dispărut.
În prezent, se desfășoară investigații pentru a descifra mecanismul care permite acest fenomen și pentru a explica de ce, în anumite situații, infecția se reactivează după luni sau chiar ani.

Rezultatele cercetărilor recente sugerează că Ebola poate rămâne latent în organism pentru perioade prelungite, chiar și luni sau ani după ce infecția inițială a fost raportată. Această capacitate de a persista în organism ar putea juca un rol crucial în reapariția bolii, informează News.ro. În cadrul unor experimente de laborator recente, cercetătorii au obținut informații esențiale despre mecanismele care stau la baza acestei persistențe, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Microbiology.

Virusul Ebola a fost identificat ca fiind capabil să persiste în organism pentru perioade prelungite, fiind detectat în materialul seminal chiar și după mai multe luni sau un an de la infectare. În plus, persistă în sistemul nervos central, în special la nivel creierului.

Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic

Anumite regiuni din organism rămân ascunse intervenției sistemului imunitar. Aceste zone îi permit virusului Ebola să supraviețuiască perioade prelungite. Potrivit cercetătorilor, virusul poate rămâne dormant în organism chiar și luni sau ani de zile. În anumite situații, infecția poate reapărea după ce a părut inițial vindecată.

Protecția țesuturilor sensibile duce la o acțiune mai puțin agresivă a sistemului imunitar în anumite zone, precum testiculele și sistemul nervos central. În consecință, organismul se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a virusului, situație care poate conduce la o prezență ascunsă a acestuia.

În scopul investigării acestui fenomen, cercetătorii au recurs la utilizarea celulelor stem umane în vederea generării unor organoizi cerebrali, adică structuri tridimensionale reduse care imită creierul și sunt alcătuite din celulele sistemului nervos central.

Rezultatele experimentale recente au demonstrat că virusul Ebola are capacitatea de a infecta multiple categorii de celule din cadrul organelor cerebrale modelate și de a se reproduce pe o perioadă de 120 de zile.

În ce mod se propagă virusul Ebola rămâne o întrebare esențială. Infecția poate persista în organism pentru perioade lungi de timp, chiar și luni sau ani, după ce pacientul a fost considerat recuperat. Această capacitate de a rămâne latentă în organism ridică îngrijorări cu privire la posibilitatea de reapariție a infecției. Cercetătorii au dorit să înțeleagă mai bine mecanismele care stau la baza acestei caracteristici a virusului Ebola și au efectuat un studiu recent pentru a investiga această problemă.

Virusul a reușit să se propage în organoizi prin intermediul a două procese distincte. Pe de o parte, s-a produs o transmitere directă de la o celulă deja infectată la celula adiacentă. Pe de altă parte, celula gazdă a eliberat noi entități virale, proces care constituie mecanismul tradițional de diseminare a virusului.

Investigarea detaliată a mecanismelor de persistență a virusului Ebola și a altor filovirusuri în sistemul nervos central uman a devenit posibilă datorită dr. Lina Widerspick, medic microbiolog de la Institutul de Microbiologie al Bundeswehr din München.

„Acești organoizi cerebrali ne permit să investigăm în detaliu mecanismele prin care virusul Ebola și alte filovirusuri persistă în sistemul nervos central uman. Prin experimente realizate în acest sistem-model putem obține informații care ne ajută să înțelegem mai bine efectele pe termen lung ale persistenței virale, cum este inflamația severă și uneori fatală observată la supraviețuitorii bolii Ebola care dezvoltă meningoencefalită”

a spus dr. Widerspick, potrivit unui comunicat.

Mutații genetice neobișnuite au fost identificate în organoizii infectați, ceea ce ar putea permite ascunderea virusului în organism.
Printre descoperirile recente se numără și modificări genetice care nu au fost anterior documentate la persoanele care au supraviețuit infecției cu Ebola.
Acestea au rezultat din analiza organoidelor care au fost infectate.

Cercetătorii atrag atenția că sunt necesare investigații suplimentare, în special în legătură cu anumite tulpini mai puțin cunoscute, precum virusul Bundibugyo, care a declanșat actualul focar în regiunea Africa.

În prezent, un focar de Ebola este activ în Africa. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre locația exactă sau situația curentă.

În prezent, Republica Democratică Congo este scena unui nou focar de Ebola, cauzat de virusul Bundibugyo, care a izbucnit recent.

896 de cazuri au fost confirmate până joi, conform raportărilor recente ale autorităților din sănătate, în urma cărora s-au înregistrat 232 de decese.

Țara se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de cazuri confirmate, care se accentuează de la o săptămână la alta, semnalând o continuare a transmiterii virusului în rândul comunității.
Această tendință ridică îngrijorarea că focarul s-ar putea extinde în noi regiuni, în cazul în care măsurile de sănătate publică nu vor fi implementate prompt.