În urma închiderii Strâmtorii Ormuz și a conflictului din Orientul Mijlociu, economia mondială suportă repercusiuni tot mai pronunțate, determinate în principal de fluctuațiile prețurilor la energie. Conform unor sondaje recente, publicate joi și citați de Reuters, presiunile asupra costurilor de producție se intensifică în rândul fabricilor, fenomen care se reflectă și într-o scădere a activității, inclusiv în domeniul serviciilor.
Economia globală, deși a arătat o reziliență remarcabilă în fața crizei energetice fără precedent din era modernă, începe să resimtă efectele unei crize care se prelungește de aproape două luni, inflația fiind din ce în ce mai puternic impulsionată, preocupările legate de securitatea alimentară accentuându-se, în timp ce perspectivele de creștere economică sunt revizuite în scădere.
În ultimele zile, o serie de indicatori economici au arătat o imagine sumbră a încrederii în mediul de afaceri și a consumatorilor, în timp ce perspectivele unor mari companii au devenit mai prudente. Conform sondajelor S&P Global privind managerii de achiziții, care au fost publicate joi,
Citește șiANPC anunţă că au intrat în vigoare noi reguli pentru comercianţi. Ce trebuie să știe consumatorii
urmărește cu atenție
deteriorarea suplimentară a situației, care urmează să aibă loc.
became
Au existat deja o serie de indicatori economici pesimiști în ceea ce privește încrederea în afaceri și a consumatorilor în săptămâna aceasta, iar companiile de top au adoptat perspective mai prudente. Joi, S&P Global a publicat rezultatele sondajelor sale privind managerii de achiziții, care arată că urmează o deteriorare suplimentară a situației.
În ultimele zile, indicatori economici au înregistrat o scădere, reflectând o încredere scăzută în rândul consumatorilor și mediului de afaceri, în timp ce mari companii au devenit mai prudente în perspectivele lor. Sondajele S&P Global privind managerii de achiziții, publicate joi, au scos în evidență o deteriorare suplimentară a situației.
O serie de indicatori au semnalat o situație nefavorabilă pentru încrederea în mediul de afaceri și consumatori, companiile importante fiind mai prudente. Rezultatele sondajelor S&P Global privind managerii de achiziții, joi publicate, prevăd o deteriorare suplimentară.
became
Au existat indicatori pesimiști privind încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri și perspective mai prudente ale companiilor importante în săptămâna prezentă. Sondajele S&P Global privind managerii de achiziții, publicate joi, evidențiază că deteriorarea suplimentară a situației este de urmărit.
Potrivit datelor recente, 21 de țări membre zonei euro sunt puternic afectate, impactul fiind resimțit în activitatea economică. Indicele-cheie preliminar pentru regiune a înregistrat o scădere semnificativă, de la 50,7 în luna martie la 48,6 în luna aprilie. O valoare sub 50 este un indicator al unei contracții a activității economice.
Costurile de producție au înregistrat o creștere semnificativă, după ce indicele prețurilor de intrare a ajuns la 76,9, în creștere de la 68,9, reflectând presiunile asupra fabricilor din zona euro. Pe de altă parte, indicele serviciilor, care reprezintă sectorul dominant în blocul comunitar, a înregistrat o scădere la 47,4, de la 50,2, mult sub prognoza de 49,8 obținută dintr-un sondaj realizat de Reuters.
Problemele economice din zona euro se agravează din pricina conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor lui Chris Williamson, economist-șef pe probleme de afaceri la S&P Global, într-un interviu acordat Reuters.
„Penuriile de aprovizionare din ce în ce mai răspândite amenință să frâneze și mai mult creșterea, în timp ce adaugă presiuni suplimentare de creștere a prețurilor în săptămânile următoare”
, a avertizat el.
Anumiți reprezentanți ai companiilor trag un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile economice ale Conflictului din Orientul Mijlociu, avertizând că acesta ar putea avea consecințe financiare severe.
În ciuda așteptărilor, Japonia, India, Marea Britanie și Franța au înregistrat creșteri ale activității de producție, potrivit managerilor de achiziții, care au observat un anumit efect datorat, în anumite situații, deciziei companiilor de a accelera producția, alimentate fiind de îngrijorarea că lanțurile de aprovizionare ar putea suferi perturbări majore, a estimat S&P.
În mod deosebit, Japonia a cunoscut o creștere semnificativă a producției industriale, cea mai puternică de la februarie 2014, perioadă în care costurile de intrare au înregistrat o creștere accelerată, fără precedent de la începutul lui 2023.
În cazul în care fenomenul denumit „front-loading” în terminologia economică se materializează, consecințele sale vor fi similare cu cele înregistrate la începutul anului trecut, când procesele de livrare au fost accelerate de către companii înainte de majorarea anticipată a taxelor vamale impuse de SUA.
Recent, rezultatele financiare pentru primul trimestru au scos la iveală efectele perturbărilor din livrări determinate de contextul din Orientul Mijlociu. Companii precum Danone, un grup francez de produse alimentare, și Otis Worldwide, producător de lifturi, au raportat aceste perturbări în rapoartele lor financiare pentru primul trimestru, prezentate săptămâna aceasta.
Analiza efectuată de Reuters a 166 de declarații emise de companii de la debutul conflictului a arătat că 26 de entități economice și-au ajustat în scădere sau retras prognozele financiare inițiale. În același timp, 38 de firme au raportat intenții de majorare a prețurilor produselor lor, pe când alte companii au emis avertismente cu privire la repercusiuni financiare nefaste generate de război, numărând 32 la un anumit moment.
Inflația globală a suferit o lovitură puternică din cauza scumpirii combustibilului, care a propulsat rata inflației generale la noi niveluri. Prețurile de consum din SUA au înregistrat în martie cea mai semnificativă creștere din ultimii patru ani, tendință similară fiind observată și în Marea Britanie și zona euro. În paralel, ratele inflației de bază, care nu țin cont de costurile energetice, nu au cunoscut până în prezent creșteri la fel de accentuate.
În urma blocării Strâmturii Ormuz, sectoarele tehnologiei și finanțelor au înregistrat impact minim, fiind printre rarele domenii care au rezistat fără consecințe majore.
Sunt observate și anumite situații excepționale. Dezvoltarea la nivel global a investițiilor în domeniul inteligenței artificiale rămâne un factor de susținere pentru sectorul tehnologic, pe fondul unei volatilități accentuate pe piețele financiare mondiale, ceea ce conferă avantaje societăților specializate în tranzacționare.
În ultimele luni, Coreea de Sud a cunoscut o expansiune economică remarcabilă, cu o creștere fără precedent de aproape șase ani în trimestrul precedent, impulsionată în special de o creștere semnificativă a exporturilor de cipuri. Această tendință pozitivă este atribuită în mare parte sectorului tehnologic, care se preconizează că va juca un rol esențial în îmbunătățirea rezultatelor economice în primul trimestru în SUA.
Nu este cazul să facem declarații suplimentare în acest moment
nu se regăsește însă în textul inițial; în schimb, se menționează doar că LSEG a raportat venituri record și că acestea au fost susținute de o creștere a activității de tranzacționare. devine
Joi, London Stock Exchange Group a informat că veniturile sale anuale ar putea atinge limita superioară a intervalului prognozat, după ce a înregistrat venituri record în primul trimestru, alimentate de o creștere a activității de tranzacționare.
Economia mondială suportă consecințe din ce în ce mai severe din cauza Strâmtorii Ormuz, unde blocajul în transportul maritim este influențat de conflictul generat de acțiunile SUA și Israelului împotriva Iranului, fără o soluționare clară la orizont.
Prognoza de creștere globală a fost ajustată de Fondul Monetar Internațional la 3,1% pentru anul curent, într-o revizuire efectuată săptămâna trecută. Continuarea perturbărilor ar putea conduce economia mondială către o situație și mai gravă, inclusiv către o recesiune în toată regula, avertizează instituția.
– inclusiv o recesiune propriu-zisă, dacă perturbările continuă
potrivit avertismentului lansat.
Deși evenimentele inițiale sunt de scurtă durată, efectele lor asupra economiei se pot prelungi, conform lui Jamie Thompson, responsabil cu modelarea macroeconomică la Oxford Economics.
Analiza noastră privind repercusiunile pe termen lung ale crizelor energetice din trecut
– de la conflictul din Războiul de Yom Kippur din anii ’70 și până la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 – relevă consecințe durabile asupra inflației, investițiilor și producției de energie, timp de mai mulți ani după ce șocurile inițiale au încetat.
Conform declarațiilor sale, Oxford Economics a efectuat un sondaj care a relevat că un sfert dintre companiile intervievate se așteaptă ca repercusiunile să persiste chiar și după încheierea acestui an. Impactul perturbărilor va continua să se resimtă, după cum arată rezultatele sondajului.
COMENTARII / 0