Economia României sub presiune: scumpirea carburanților afectează românii

Eugen Rădulescu, un economist cu doctorat în economie, subliniază că adoptarea urgentă a unui plan viabil de reducere a deficitului este crucială, în special pentru a păstra ratingul de țară la un nivel care să permită investiții, după cum se menționează în Opinii BNR.

Eugen Rădulescu ocupă în prezent funcția de consilier personal al lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

Este important de remarcat că BNR nu este responsabilă pentru opiniile exprimate pe această platformă online. Ele nu reflectă punctul de vedere oficial al băncii.

Citește șiLukoil, lovită puternic de sancțiunile SUA. Gigantul rus riscă să-și piardă independența, iar România este pe harta activelor sale

Au fost implementate rapid o serie de măsuri de către Guvern. Acestea au scopul de a aborda problemele curente. Nu au fost oferite detalii suplimentare privind natura acestor măsuri.

În ciuda provocărilor, Rădulescu subliniază că România a reușit să nu fie retrogradată, în mare parte datorită calității de membru al Uniunii Europene și posibilității de a atrage fonduri europene. După instalarea guvernului în iulie 2025, au fost implementate prompt o serie de măsuri, printre care creșterea TVA și a accizelor, și a fost elaborat un plan de reducere a deficitului bugetar.

Rezultatele inițiale au fost peste așteptări

, deoarece deficitul a scăzut rapid, ajungând la aproximativ 7,7% din PIB în doar câteva luni.

Economic, diminuarea deficitului se traduce prin consecințe nefaste, avertizează economistul, cum ar fi frânarea expansiunii economice și reducerea volumului de consum.

Potrivit lui Eugen Rădulescu, Eugen Rădulescu, nu sunt disponibile opțiuni viabile care să înlocuiască această ajustare a politicilor fiscale. O creștere economică susținută de împrumuturi ar putea avea drept consecință pierderea credibilității în rândul investitorilor și impulsionarea unor dificultăți în ceea ce privește finanțarea externă. În acest context, se impune atât majorarea veniturilor bugetare – inclusiv prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale – cât și diminuarea cheltuielilor guvernamentale.

Economia se confruntă cu un deficit care depășește considerabil limitele impuse de Europa, în timp ce semnele unei redresări economice sunt încă absente. Există, de asemenea, presiuni politice legate de modul în care vor fi alocate costurile necesare pentru ajustări.

Relațiile tensionate la nivel internațional au efectul de a amplifica incertitudinea și riscurile externe, care la rândul lor pot afecta economia și societatea românească.

De cinci ani, conflictul din Ucraina persistă fără o rezolvare iminentă, în timp ce acutizarea tensiunilor în Iran a culminat cu închiderea unei căi de transport vitală pentru hidrocarburi, și anume

Strâmtoarea Ormuz

.

În contextul acestor tensiuni crescute, multiple națiuni au fost obligate să aloce fonduri suplimentare pentru apărare, fapt ce modifică substanțial configurația cererii la scară mondială. Paralel, pericolul conjugat al unei recesiuni și al inflației a atins nivelul maxim de după criza pandemică, chiar și în absența unei posibile escaladări a conflictelor.

România se confruntă în continuare cu o situație economică vulnerabilă, caracterizată printr-un deficit bugetar considerabil care impune o finanțare permanentă, atât din fonduri interne, cât și din cele externe.

În ciuda optimismului privind stabilitatea coaliției, o eventuală fisură ar putea avea repercusiuni severe. România în ansamblu, nu numai guvernul, ar resimți imediat scăderea credibilității sale.

În situația actuală, formarea rapidă a unui nou guvern nu ar fi suficientă pentru a restabili încrederea pierdută, fiind necesar un anumit interval de timp. Presiunile economice deja existente fiind destul de puternice, o perioadă de instabilitate suplimentară ar putea conduce la consecințe grave; orice întârziere devine, așadar, inacceptabilă.

În perioada anterioară intrării în UE, nivelul datoriei publice se situa sub pragul de 12% din PIB, însă situația financiară a României s-a agravat considerabil în ultimii ani. Factorii externi, precum crizele financiară, pandemică și energetică, au exercitat o influență semnificativă, însă, potrivit lui Eugen Rădulescu, deciziile interne au avut un impact mai puternic, în special majorările rapide ale cheltuielilor publice neacoperite din punct de vedere economic. În consecință, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în anul 2024 și o datorie publică de peste 60% din PIB în anul 2025, ceea ce a dus la costuri în creștere pentru plata dobânzilor.

Creșterea rapidă a prețurilor la carburanți exercită o presiune suplimentară.

La mai bine de trei săptămâni de la declanșarea conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, 20 de zile de la începutul acestuia, costul pentru fiecare litru de carburant a înregistrat o creștere semnificativă pentru cetățenii români, depășind cu peste un leu valoarea inițială, atât pentru motorină, cât și pentru benzină.

Prețul motorinei standard a depășit 9,50 lei, în timp ce benzina se apropie vertiginos de 9 lei.

În ședința de joi, Executivul a dat unda verde prelungirii programului de sprijin financiar destinat fermierilor, care prevede rambursarea unei părți din taxa achitată pentru motorină, cu o valoare totală de 620 de milioane de lei. Acest program de ajutor de stat oferă un sprijin de 2,7 lei pe litru de motorină.

Se află în dezbatere la Guvern o serie de soluții posibile, printre care și instituirea unei stări de urgență economică, care ar oferi autorităților posibilitatea de a implementa anumite măsuri excepționale, cum ar fi limitarea prețurilor sau diminuarea taxelor, după modelul altor țări europene precum Ungaria, Croația și Slovenia, care au adoptat deja astfel de decizii.

La 16 martie 2026, a fost adoptat de Senat un proiect legislativ care vizează modificarea legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară, proiect inițiat de către Guvern. Rezultatele votului au arătat că 76 de voturi au fost în favoarea proiectului, în timp ce 30 de voturi au fost împotrivă, înregistrându-se totodată și 11 abțineri.

Potrivit actului normativ, Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, stipulează că atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut depășește pragul de 60% din produsul intern brut, stabilit la articolul 1, trebuie luate măsuri pentru a readuce acest indicator pe o traiectorie de scădere suficientă și de apropiere de valoarea de referință într-un ritm considerabil, pe perioada de ajustare necesară.

La data de 20 martie, într-o ședință plenară comună, Parlamentul a aprobat proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2026. Rezultatul votului a fost de 319 voturi în favoare, 104 împotrivă, și o singură abținere.

Proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 a fost aprobat cu un număr de 314 voturi de susținere, 105 voturi împotrivă și 12 abțineri, pe lângă acestea, un singur parlamentar alegându-se să nu-și exercite dreptul de vot.