Conform prognozelor, datoria publică a României va înregistra o creștere treptată în perioada următoare, evoluând de la 61,6% din PIB în anul 2026 la aproximativ 90% din PIB în anul 2036, așa cum se menționează în Raportul de convergență pentru anul 2026, elaborat de Comisia Europeană. Economiștii trag un semnal de alarmă, susținând că această țintă poate fi atinsă chiar mai devreme decât se prognozează, în cazul în care România nu va reuși să mențină sub control deficitul bugetar.
Adrian Negrescu, un cunoscut analist economic, avertizează că împrumuturile masive ale României, care în prezent se ridică la aproximativ 1 miliard de euro în fiecare săptămână, ar putea duce la o situație critică.
În urma acestui ritm alert de împrumuturi, este foarte posibil ca datoria publică a României să atingă 90% din PIB înainte de termenul prognozat, și anume 2036.
Adrian Negrescu a avertizat că, în urma unui ritm alert de acumulare a datoriei, România ar putea înregistra o datorie publică de 80-90% din PIB mai repede decât era estimat anterior. Această situație ar putea avea drept consecință creșterea poverii fiscale pentru generațiile actuale și viitoare.
Citește șiRezervele internaționale ale României, în valută și aur, au scăzut cu peste 5 miliarde de euro în septembrie
„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”
, a declarat el pentru News.ro.
În același timp, Aurelian Dochia, un alt economist, subliniază că persistența problemelor legate de deficitul bugetar va îngreuna eforturile de reducere a datoriei publice.
Aurelian Dochia a avertizat că scenariul actual privind datoria publică este unul inevitabil.
„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”
. El a explicat că lupta împotriva deficitului bugetar anual este foarte dificilă. În opinia sa, obiectivul de deficit de 6,2% din PIB pentru anul în curs este sub amenințare din cauza problemelor politice și a dificultăților în implementarea programului de corecție a deficitului bugetar propus de premierul Ilie Bolojan.
„Vedem cât de greu este să luptăm cu deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an. Mie mi se pare că ţinta de deficit pentru anul acesta de 6,2% din PIB este sub ameninţare, având în vedere toate frământările politice prin care trecem şi dificultatea cu care este pus în aplicare programul propus de premierul Ilie Bolojan de corecţie a deficitului bugetar”
. În urma acestor dificultăți, datoria publică va continua să crească anual. În acest context, 90% din PIB în următorii 10 ani nu este un scenariu surprinzător.
„Lucrurile astea se repetă de la an la an, deci vom continua să avem deficite chiar şi în cazul optimist în care vom continua să avem deficite în scădere, dar vor fi deficite, ceea ce înseamnă că datoria publică creşte de la an la an şi posibilitatea ca ea să atingă 90% din PIB peste 10 ani nu este deloc surprinzătoare”
, a declarat Aurelian Dochia pentru News.ro.
Există un risc semnificativ asociat cu împrumuturile care ar putea afecta economia țării. Analiștii financiari au ridicat o problemă critică privind capacitatea României de a-și gestiona datoria publică. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra stabilității financiare a țării.
Anumite repercusiuni nefaste sunt anticipate de către Adrian Negrescu în cazul în care România nu va reuși să înregistreze venituri superioare cheltuielilor pe perioade viitoare.
Dacă România nu va avea venituri mai mari decât cheltuielile nici în următorii ani, va tot continua să se împrumute, cu toate consecinţele pe care le presupune aceasta
, avertizează el.
România se confruntă cu o creștere alarmantă a datoriei publice, potrivit Negrescu.
Din taxele și impozitele colectate de stat de la populație și companii, peste 90% sunt alocate pentru cheltuieli sociale, cum ar fi pensii, salarii și alte cheltuieli similare
,
ceea ce înseamnă că doar o mică parte rămâne disponibilă pentru acoperirea dobânzilor la datoria publică.
În esență, statul român se vede obligat să se împrumute într-un ritm accelerat, aproape 50 de miliarde de euro anual, adică un miliard de euro în fiecare săptămână, pentru a putea face față tuturor cheltuielilor curente, inclusiv salarii, pensii și cheltuieli de funcționare.
Această situație a fost descrisă de Negrescu ca fiind una în care statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult.
Analiștii economici lansează o avertizare cu privire la consecințele nefaste ale unui model de cheltuieli care depășesc sistematic veniturile, ceea ce ar putea impune României să contracteze împrumuturi din ce în ce mai mari în viitorul apropiat.
În urma acestei evoluții, datoria publică a țării ar putea escalada rapid până la nivelul prognozat de Comisia Europeană, susține un analist.
Dacă nu vom ieşi din această paradigmă a cheltuielor mai mari decât veniturile pe care le înregistrăm, în anii următori va trebui să ne împrumutăm din ce în ce mai mult, avertizează analistul, iar acest lucru va conduce datoria publică rapid spre nivelul prognozat de Comisia Europeană.
Potrivit lui Negrescu, sunt necesare o serie de soluții pentru a aborda această problemă, iar Negrescu consideră că există câteva direcții care ar trebui luate în considerare pentru a găsi o ieșire din această situație.
Negrescu subliniază că, pentru a stabiliza situația financiară, este esențial să se reducă cheltuielile publice și să se identifice sursele de reducere a cheltuielilor pentru a diminua nivelul împrumuturilor statului.
De asemenea, el consideră că reducerea evaziunii fiscale este o măsură necesară pentru a creşte veniturile bugetare din taxe și impozite.
„În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice şi să vezi de unde poţi tăia pentru a micşora în acest fel şi nivelul de împrumuturi pe care le face statul. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în aşa fel încât să aduni mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poţi face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanturi de business, plusvaloare în economie”
El propune extinderea bazei de impozitare prin implementarea unor măsuri de stimulare economică care să încurajeze investitorii să creeze noi oportunități de angajare și să genereze valoare adăugată în economie.
Aurelian Dochia lansează o alertă cu privire la faptul că procentul dobânzilor aferente împrumuturilor se ridică la 3% din PIB și continuă să înregistreze o creștere.
Creșterea dobânzilor la credite reprezintă deja o povară de 3% din PIB, iar această tendință crescătoare persistă. Potrivit Aurelian Dochia, o potențială îmbunătățire a ratingului României ar putea permite accesul la împrumuturi cu dobânzi mai favorabile, însă această perspectivă pare nesigură.
„Pe de o parte, pentru că, este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi inter-naţională tot mai dificilă. Situaţia României nu este bună, toate ţările, inclusiv state mari precum Statele Unite sau Marea Britanie ies pe piaţă pentru a se împrumuta, iar aceasta va pune o mare presiune şi nu face decât să ducă la creşterea dobânzilor”
, afirmă el.
Raportul de convergenţă pentru 2026 lansat de Comisia Europeană miercuri prevede că datoria publică a României va înregistra valori succesive de 61,6% din PIB în 2026, comparativ cu 54,8% în 2024 și 59,3% în 2025, după care va continua să se majoreze, atingând 63,4% din PIB în 2027, pentru a ajunge în final la 90% din PIB în 2036.
Prognozele Comisiei Europene indică o tendință de creștere care se va menține și în viitor, generată de un deficit primar considerabil și de creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Această evoluție, care se observă deja de câțiva ani, se va accentua în perioada următoare.
Comisia Europeană a dat publicității recent Raportul de Convergenţă pentru anul 2026, care include o evaluare a riscurilor privind sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu. În acest raport, se estimează că datoria publică va creşte rapid, atingând o valoare de aproximativ 90% din PIB înainte de 2036. Acest scenariu avertizează asupra unor riscuri ridicate.
„Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să se majoreze rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”
Conform datelor oficiale, datoria publică României constituie un motiv de îngrijorare pentru economişti. Raportul dintre datoria publică şi PIB ar putea cunoaşte o creştere semnificativă. Această situaţie preocupantă a fost adusă în atenţie de către specialiştii în economie.
Conform datelor oficiale, reducerea deficitului bugetar, după primele patru luni ale anului 2026, a înregistrat o scădere semnificativă, fiind de peste două ori mai mică decât cea raportată în perioada similară a anului anterior. Ministerul Finanţelor a informat recent că investiţiile, care au fost finanţate prin intermediul fondurilor europene şi PNRR, au înregistrat o creştere de peste 34%, continuând să reprezinte un factor cheie de susţinere a economiei. 6,2% din PIB reprezintă ţinta pentru reducerea deficitului bugetar în anul curent, exprimată în termeni cash.
Conform datelor oficiale, în primele patru luni ale anului 2026, bugetul general consolidat a prezentat un deficit considerabil de 23,95 mld lei, ceea ce reprezintă o scădere notabilă la 1,17% din PIB, în comparaţie cu perioada similară a anului 2025, când deficitul a fost de 55,97 mld lei, adică 2,92% din PIB, după cum arată informaţiile furnizate de Ministerul Finanţelor.
1.132 miliarde de lei reprezintă datoria administraţiei publice în luna februarie, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, o valoare cu 6 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în ianuarie, când datoria publică era de 1.126 miliarde de lei.
Această cifră echivalează cu 59,3% din PIB, procent care a înregistrat o creştere faţă de luna anterioară, când raportul dintre datoria publică şi PIB era de 58,9%.
COMENTARII / 0