Programul, care a fost evaluat la aproximativ 2,5 miliarde de euro și a fost preluat de Boris Pistorius, ministrul Apărării, se confruntă cu un blocaj tehnic și logistic de proporții.
Noile elicoptere de atac ușoare destinate forțelor armate germane „pot zbura, dar nu pot trage în viitorul previzibil”, dezvăluie publicația Der Spiegel, citând concluziile unui raport confidențial al Curții Federale de Conturi transmis Bundestagului.
Programul implică adaptarea aeronavei civile Airbus H145M pentru misiuni de luptă, o alegere stabilită în 2023 pentru a asigura rapiditate și siguranță maximă.
Citește șiMarea Britanie înăsprește regulile pentru rezidență permanentă. „Dreptul de a trăi în această țară trebuie meritat”
În realitate, terenul indică că transformarea militară a platformei întâmpină întârzieri semnificative, datorită defectelor majore de proiectare ale sistemelor de armament.
Autorii de control financiar federal au constatat că armata germană nu a realizat încă teste de tir pe rachetele antitanc destinate aparatelor de zbor, deși planurile inițiale de verificare erau stabilite în vara anului 2020.
Planul tehnic a presupus instalarea unor rachete antitanc fabricate în Israel, însă producătorul intenționează să transmită primele loturi către Bundeswehr cel mai devreme la finalul anului 2027.
În aceste circumstanțe, experții militari consultanți de auditori consideră imposibil ca testele practice de tragere să fie finalizate înainte de 2029, termen pe care chiar Ministerul Apărării de la Berlin îl descrie ca fiind „foarte ambițios”.
Problemele nu se limitează doar la rachetele ghidate. Raportul indică faptul că și armamentul de calibru 20 de milimetri, deja montat pe elicoptere, nu oferă siguranță în utilizare, din cauza unei sensibilități electrostatice detectate la nivelul amorsei muniției.
Până în acest moment, compania de fabricație Airbus nu a reușit să furnizeze o soluție tehnică standardizată pentru această defecțiune periculoasă.
Situația se diferențiază în mod semnificativ de renumele de excepție pe care îl deține modelul H145 în versiunile sale neînarmate.
Dispozitivul primește laude pentru agilitatea sa din partea Forțelor Speciale germane (KSK) și a salvatorilor clubului auto ADAC, precum și a serviciilor medicale militare; totuși, integrarea sa în standardele de luptă antitanc s-a dovedit mult mai complexă decât se anticipase de către factorii de decizie.
Întârzierile tehnice generează efecte directe asupra responsabilităților internaționale pe care Berlin le-a preluat în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Guvernul german a confirmat în fața aliaților NATO că va livra o flotă de 12 elicoptere de atac ușor, toate fiind complet operaționale până în 2029, iar numărul total al aparatelor va crește la 72 până în 2032.
Auditorii Curții de Conturi avertizează parlamentarii că realizarea acestor obiective este extrem de puțin probabilă.
Din cauza greșelilor în planificare și a testelor amânate consecutiv, viitoarele echipamente de luptă vor fi capabile să acționeze efectiv pe front cu câțiva ani mai târziu decât era stabilit, iar întregul proiect se află acum „pe o cale critică”.
Raportul introduce și o observație șocantă pentru conducerea Ministerului Apărării: în ultima parte a lunii octombrie, ministrul Boris Pistorius a efectuat o vizită oficială la fabrica Airbus Defence din Manching, Bavaria, însă reprezentanții companiei au evitat să expună public sau în conversațiile directe amploarea problemelor tehnice legate de programul H145.
Controversa cu elicopterele reîncarcă dezbaterea privind achizițiile problematice care au definit Bundeswehr în ultimii ani.
Boris Pistorius a trebuit să restrângească semnificativ proiectul noilor fregate militare. Berlinul, care inițial a propus construirea „cea mai mare fregată din lume”, a renunțat la planuri după ce s-au depus deja 2 miliarde de euro, iar șantierul naval TKMS a primit în final comanda pentru nave mult mai mici.
Un alt incident major a avut loc în finalul anului 2022, când toate cele 18 vehicule blindate de luptă Puma de ultimă generație au suferit defecte simultan în cadrul unor exerciții militare. Comandantul de divizie din acea perioadă a informat conducerea armatei despre un
„eșec total”
.
Deși există tensiuni legate de înzestrare, Boris Pistorius rămâne liderul preferat al politicienilor germani în sondajele de opinie.
ministerul a acționat în weekend pentru a liniști protestele tinerilor din diverse orașe germane care se opun reintroducerii serviciului militar obligatoriu.
Pistorius a declarat că reactivarea conscripției nu mai este de actualitate, subpunând că Bundeswehr a atins țintele de recrutare voluntară în anul în curs, ceea ce semnalează stabilitate pentru partenerii externi.
Presiunea politică asupra ministrului rămâne extrem de mare. Conflictul din Ucraina și noile cerințe de descurajare la frontul estic al NATO solicită ca Bundeswehr să fie echipată rapid și eficient, iar întârzierile recente privind elicopterele demonstrează că birocrația și problemele din industria germană de apărare nu au fost încă soluționate.
COMENTARII / 0