În perioada rece, nivelul ridicat de umiditate și condensul stimulează dezvoltarea mucegaiului în locuințe, în special în camerele cu ventilație slabă. În afară de deteriorarea suprafețelor, acest organism poate compromite calitatea aerului și poate agrava anumite boli respiratorii. Dr. Andreea Mihaela Popa, specialist în pneumologie, a detaliat pentru Digi24.ro impactul expunerii asupra sănătății și măsurile de prevenire.
Prelungirea contactului cu mucegai poate genera sau intensifica diverse afecțiuni de sănătate, în mod deosebit pentru copii, vârstnici și pentru persoanele care suferă de tulburări respiratorii sau de un sistem imunitar compromis.
Ce înseamnă mucegaiul
Citește șiNatura ne-ar putea influența mai mult decât credeam. Legătura surprinzătoare cu alimentația
Mucegaiul reprezintă o ciupercă microscopică care se extinde în colonii vizibile, manifestându‑se sub forma unor pete de culoare verde, neagră, albă sau albăstră. Această specie face parte dintr-o familie vastă de ciuperci, iar sporii săi se află în continuare în aerul din jur.
Aceștia devin însă problematici atunci când întâlnesc condițiile potrivite pentru înmulțire, adică o umiditate ridicată, între 60 și 70%, și temperaturi cuprinse între 18 și 30°C, exact mediul în care ne desfășurăm activitățile zilnice.”, a explicat Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog
Locurile unde se manifestă cel mai frecvent
În zonele în care aerul rămâne imobil și există umiditate ridicată, Mucegaiul se dezvoltă cel mai adesea, în special în băi (colțuri, rosturi sau tavan), în bucătării (în spatele mobilierului sau sub chiuvetă), în dormitoare (în spatele dulapurilor lipite de pereți) și în apropierea ferestrelor, unde condensul se adună în mod constant. O trăsătură distinctă a prezenței sale este mirosul de umezeală, comparabil cu pământul reavăn.
Cei care petrec mult timp într-o locuință afectată se pot obișnui cu mirosul, dar dacă, după ce au stat în aer liber, îl resimt și nu-i pot identifica sursa, atunci este recomandat să se inspecteze atent toate zonele casei. Chiar și nevăzut, mucegaiul reprezintă un pericol pentru sănătate.”, a mai explicat specialistul în pneumologie
Determinante ce încurajează apariția petelor
„Dezvoltarea mucegaiului în locuințe este favorizată de mai mulți factori, printre care se numără umiditatea excesivă din aer, mai ales atunci când aceasta depășește 60%, și ventilația deficitară, care împiedică circulația aerului și favorizează acumularea umezelii în colțuri, rosturi și spații închise. De asemenea, infiltrațiile prin pereți sau instalații pot menține suprafețele umede și pot crea condiții propice apariției mucegaiului.
Un alt element esențial este condens care se formează pe ferestre sau pe ziduri reci, locuri în care apar frecvent pete de mucegai. Mobilierul așezat foarte aproape de pereții exterioare poate facilita acumularea de umiditate, deoarece restrânge fluxul de aer din spatele acestuia. În plus, uscarea hainelor în interior, fără o ventilație adecvată, amplifică nivelul de umiditate din casă.
Tipul suprafețelor influențează, de asemenea, dezvoltarea mucegaiului. Materialele poroase, precum gips-cartonul, lemnul și textilele, pot reține umezeala și permit mucegaiului să se fixeze și să se dezvolte. Totodată, zonele întunecate, slab ventilate și cu temperaturi moderate, inclusiv cele cuprinse între 20 și 25 de grade Celsius, pot favoriza proliferarea mucegaiului atunci când există suficientă umiditate.”, a precizat sursa Digi24.ro
În ce fel putem elimina mucegaiul din locuință?
Primul pas pentru a elimina mucegaiul care apare în locuință și provoacă probleme de sănătate este îndepărtarea lui. Este crucial să se identifice sursa de umiditate, altfel mucegaiul va reapărea. Curățarea poate fi realizată cu soluții anti-mucegai pe bază de clor; în zonele extinse sau când pereții sunt afectați profund, poate fi necesară refacerea peretelui sau tencuielii.
„Dacă mucegaiul a apărut în locuință și provoacă probleme de sănătate, primul pas este eliminarea lui. Identificarea sursei umidității este esențială, deoarece, în caz contrar, mucegaiul va reapărea. Curățarea se poate face cu soluții speciale anti-mucegai, pe bază de clor, iar în cazul zonelor extinse sau al pereților afectați în profunzime poate fi necesară chiar și refacerea peretelui/tencuielii.”
a mai explicat medicul pneumolog.
Conform Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), mucegaiul care se formează pe suprafețele dure poate fi îndepărtat prin utilizarea apei și a detergentului, iar zona afectată trebuie să fie complet uscată. Înainte de a începe curățarea, se recomandă să se aerisească încăperea, iar persoana care efectuează operațiunea să poarte mănuși de protecție și ochelari, pentru a reduce contactul cu mucegaiul și cu produsele de curățare.
În cazul suprafețelor poroase, cum ar fi covoarele, plăcile de tavan sau diverse materiale izolatoare, curățarea simplă nu asigură eliminarea totală a mucegaiului, pentru că acesta poate pătrunde în adâncul materialului. Înainte de a începe renovarea, suprafața trebuie curățată și uscată complet, fără a aplica vopsea direct peste zonele afectate de mucegai.
Pentru a asigura eficiență și siguranță, articolele de igienă trebuie folosite în acord cu indicațiile de pe ambalaj, într-un mediu bine aerisit. Nu este recomandat să se combine înălbitorul cu amoniacul sau cu alte detergenți, pentru că astfel pot fi eliberați vapori nocivi.
Dacă mucegaiul acoperă o zonă mai mare de 0,9 metri pătrați, reapare după curățare sau rezultă din infiltrații majore, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) sugerează ca situația să fie evaluată de experți.
Metodele cele mai eficiente pentru a preveni mucegaiul
Pentru a evita formarea mucegaiului în locuințe, este crucial să garantăm o ventilație corespunzătoare și să păstrăm nivelul de umiditate sub control. Se recomandă aerisirea fiecărei încăperi zilnic, pentru o perioadă de 5-15 minute, ideal în primele ore ale dimineții și în ultimele minute ale serii, și să menținem umiditatea în intervalul 40 și 55%. În caz de nevoie, se pot folosi aparate de dezumidificare, în special în sezonul rece.
În scopul diminuării probabilității de dezvoltare a mucegaiului, se sugerează să nu se usuce hainele în interior și să se păstreze o temperatură stabilă în casă, evitând spațiile excesiv de reci și garantând o încălzire egală. Evitarea condensului revine la o importanță majoră: mobilierul nu trebuie să se apropie de pereții exteriori, ferestrele și pereții rece trebuie izolați corespunzător, iar orice urme de apă de pe geamuri trebuie eliminate imediat.
„Prevenirea condensului este, de asemenea, esențială: mobila nu trebuie lipită de pereții exteriori, ferestrele și pereții reci trebuie izolați corespunzător, iar eventualele urme de apă de pe geamuri trebuie șterse imediat.”, a adăugat specialistul
Probleme de sănătate provocate de contactul cu mucegaiul
„Pe lângă reacțiile alergice, mucegaiul poate contribui la agravarea sau apariția astmului, o boală cronică a căilor respiratorii caracterizată prin dificultăți de respirație și tuse. De asemenea, expunerea poate fi asociată cu sinuzite repetate, inclusiv unele forme fungice, și cu rinite alergice persistente, care presupun inflamarea mucoasei nazale ca răspuns la alergeni. Printre manifestările posibile se numără și tusea cronică sau problemele respiratorii recurente.
cei expuși pot relata probleme de concentrare, dificultăți în gândire, durere musculară și articulară, iritații oculare intense sau disconfort gastrointestinal, evidențiat prin greață, dureri abdominale și tulburări digestive.
În același timp, prezența prelungită într-un spațiu contaminat cu mucegai poate fi legată de apariția unor stări de anxietate sau depresie, însă aceste manifestări pot avea diverse cauze, iar conexiunea directă cu mucegaiul nu este mereu dovedită.
Aspergiloza și candidoza invazivă se numără printre cele mai severe infecții.
Printre cele mai severe boli legate de anumite tipuri de mucegai se includ aspergiloza, o infecție cauzată de microorganisme din familia Aspergillus care poate compromite plămânii și poate conduce la efecte grave, în mod deosebit la indivizii cu sistem imunitar slăbit.
candidoza invazivă reprezintă o problemă gravă, fiind o infecție capabilă să se răspândească în sânge și să afecteze organele interne. se manifestă în special la indivizi cu factori de risc, cum ar fi pacienții cu anumite tipuri de cancer, cei supuși tratamentelor imunosupresoare sau persoanele cu alte tulburări care slăbesc sistemul imunitar.
În plus, dacă semnele persistă pe o perioadă mai îndelungată, este esențial ca pacienții să solicite consultul medicului de familie sau al unui specialist în alergologie sau pneumologie, care poate indica terapia corectă în funcție de cauză și de manifestările clinice.
Printre opțiunile terapeutice se numără antihistaminicele, pentru reducerea reacțiilor alergice, spray-urile nazale cu corticosteroizi, pentru diminuarea inflamației căilor respiratorii superioare, și tratamentele inhalatorii bronhodilatatoare, utile în cazul pacienților cu astm.”, a conchis Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog
COMENTARII / 0