Elveția urmează să dezvăluie documente clasificate de mult timp referitoare la Josef Mengele, un individ notoriu pentru crimele sale de război comise în timpul regimului nazist.
Informația a fost făcută publică de către Serviciul Federal de Informații al Elveției, care nu a oferit însă o dată specifică pentru această dezvăluire, potrivit BBC.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Josef Mengele a părăsit Europa, iar de atunci au existat speculații potrivit cărora ar fi petrecut o perioadă în Elveția, în ciuda faptului că exista un mandat internațional de arestare pe numele său.
Accesul la documente a fost cerut în mai multe rânduri de către cercetătorii istoriei, însă autoritățile elvețiene au respins până în prezent aceste solicitări.
Elveția urmează să dezvăluie documente clasificate referitoare la Josef Mengele, cunoscut sub numele de „Îngerul Morții” de la Auschwitz.
Citește șiNervozitate la Tokyo: pușcaș marin american acuzat de omor și jaf
Josef Mengele, medic în cadrul Waffen SS din Germania, a activat în cadrul lagărului de exterminare Auschwitz, situat în Polonia ocupată de regimul nazist. Aici, el a avut rolul de a-i selecta pe cei destinați să fie trimiși în camerele de gazare, operațiuni soldate cu moartea a aproximativ 1,1 milioane de oameni, printre care se estimează că s-ar fi numărat un milion de evrei.
Supranumit „Îngerul Morții”, acest individ a procedat la selecția unor deținuți, Josef Mengele, în căutarea unor subiecți pentru experimentele medicale, în mod deosebit crud și inuman, efectuate asupra copiilor și a gemenilor, înainte de a-i condamna la moarte, la fel ca și pe ceilalți.
Schimbări rapide au avut loc în viața lui Josef Mengele după încheierea războiului, când acesta, la fel ca numeroși naziști de rang înalt, și-a modificat uniforma și numele într-un timp foarte scurt.
Documente de călătorie ale Crucii Roșii au fost eliberate sub o identitate falsă la consulatul elvețian din Genova, situat în partea nordică a Italiei, permițându-i să scape în America de Sud.
Documentele respective, inițial prevăzute pentru ajutorarea a mii de oameni din toată Europa, care fie au fost relocați, fie au devenit apatrizi în urma conflictului mondial, au fost și procurate de către naziști, care încercau astfel să evite procesarea penală. În urma acestui fapt, organizația Crucea Roșie a prezentat ulterior scuze pentru acest incident.
Legăturile Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morții” de la Auschwitz, cu Elveția urmează să fie elucidate prin deschiderea unor dosare considerate până în prezent secrete.
Țara elvețiană are, oare, vreo conexiune cu acest personaj?
În realitate, legăturile lui Josef Mengele cu Elveția sunt obiectul unor investigații.
În ciuda fugii sale din Europa în 1949, Josef Mengele și-a permis o escapadă de schi în regiunea alpină a Elveției, însoțit de fiul său Rolf, în 1956. Această detaliere a vieții sale a fost deja cunoscută publicului încă din anii 1980.
Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morții”, a trăit în America de Sud în perioada următoare, după ce a părăsit Europa.
Cercetările efectuate de istoricul Regula Bochsler au dus la deschiderea unor dosare
Ancheta asupra trecutului lui Josef Mengele a ridicat mereu întrebări pentru istoricul elvețian Regula Bochsler, care a investigat posibilitatea unui nou reviriment al acestuia, în special după emiterea unui mandat de arestare internațional în 1959.
În cadrul investigațiilor privind posibila implicare a Elveției ca stat de tranzit pentru fugarii naziști, Bochsler a făcut o descoperire semnificativă.
Documentele arată că, în luna iunie a anului 1961, serviciul de informații austriac a informat autoritățile elvețiene despre faptul că Mengele utiliza un nume fals în călătoriile sale și că ar fi posibil ca acesta să se afle pe teritoriul elvețian.
În același timp, soția lui Josef Mengele luase în chirie un apartament în orașul Zurich și depusese o cerere pentru obținerea unei rezidențe permanente.
Potrivit istoricului, există indicii că Josef Mengele intenționa să viziteze Europa în 1959, a dezvăluit acesta într-un interviu acordat BBC.
O întrebare rămasă fără răspuns este și scopul pentru care soția sa a închiriat un apartament în Zurich.
Într-o zonă suburbană discretă se găsea locuința, care, având în vedere posibilitățile financiare ale familiei Mengele, ar fi putut fi mult mai fastuoasă. Proximitatea de aeroportul internațional a fost, probabil, un factor decisiv.
Dosarele polițienești din Zurich, consultate de Bochsler, au scos la iveală faptul că, în 1961, imobilul a fost subiectul unei anchete de supraveghere. S-a remarcat, de asemenea, că doamna Mengele obișnuia să conducă Volkswagenul său, fiind însoțită în acest timp de un bărbat a cărui identitate rămâne necunoscută.
Era soțul ei cu adevărat acea persoană?
În Elveția, anumite documente clasificate vor fi deschise în legătură cu Josef Mengele, cunoscut sub numele de „Îngerul Morții” de la Auschwitz. Decizia privind dezvăluirea acestor informații a fost luată după ani de blocaje instituționale și opoziția unor entități care au dorit păstrarea acestor dosare în continuare sub secret.
În urma solicitării înaintate de Bochsler în anul 2019, Arhiva Federală Elvețiană a fost sesizată în legătură cu dosarele aferente.
Documentele respective au legătură cu Mengele, un individ căutat pentru crime de război și care a fost vizat printr-o alertă în 1961.
Cazul a presupus, de asemenea, implicarea poliției federale elvețiene în căutarea acestuia.
Nu există nicio declarație directă din partea surselor oficiale.
Dosarele în cauză au fost cerute de Bochsler pentru a fi consultate.
Ușile către informații au rămas închise pentru solicitant, cererea acestuia fiind respinsă.
Dosarele au fost sigilate până în 2071
din considerente de securitate națională și cu scopul de a asigura confidențialitatea pentru familiile numeroase implicate.
Refuzul nu a fost un caz izolat, deoarece Bochsler nu a fost nici primul, nici ultimul care s-a lovit de un răspuns negativ.
În anul 2025, un alt istoric, Gérard Wettstein, a reluat demersul, dar a fost și el respins.
Consider că e absurdă situația, a afirmat el într-un interviu acordat BBC.
„Atâta timp cât dosarele rămân închise până în 2071, se alimentează teoriile conspirației, toată lumea spune «trebuie să aibă ceva de ascuns»”
Astfel, se întărește percepția că există motive pentru care informațiile respective nu sunt dezvăluite publicului.
Opoziția lui Wettstein față de decizie a ajuns în instanță, unde a dat în judecată guvernul elvețian, iar costurile procesului i-au cerut să strângă bani prin donații de la mai mulți oameni.
18.000 de franci elvețieni (aproximativ 17.000 de lire sterline sau 23.000 de dolari) au fost adunați într-un timp foarte scurt, după cum relatează el însuși:
„Am strâns 18.000 de franci elvețieni (17.000 de lire sterline; 23.000 de dolari) în doar câteva zile.”
O schimbare de poziție a avut loc în cazul Serviciului Federal de Informații al Elveției, care anterior a adoptat o atitudine diferită.
În urma unei declarații recente, s-a făcut cunoscut faptul că accesul la dosar va fi acordat celui care a solicitat, însă acest lucru este condiționat de anumite reguli care urmează să fie definite.
„Recurentului i se va acorda acces la dosar, sub rezerva unor condiții și cerințe care urmează să fie stabilite.”
Istoricii au exprimat îndoieli cu privire la deschiderea dosarelor secrete referitoare la Josef Mengele, cunoscut și sub numele de „Îngerul Morții” de la Auschwitz. Elveția urmează să dea publicității aceste documente, care au fost păstrate în secret până în prezent. Josef Mengele a fost un medic german care a lucrat la Auschwitz și a fost responsabil pentru moartea a mii de oameni.
Nu există nicio excepție
în ceea ce privește dezvăluirea informațiilor, potrivit surselor oficiale. Dosarele Josef Mengele vor fi deschise pentru cercetători și publicul larg.
Există persoane care îndoiesc că documentele respective vor oferi informații semnificative despre Josef Mengele.
Nu toată lumea este convinsă că dosarele vor dezvălui prea multe despre Mengele însuși.
Potrivit lui Sacha Zala, Societatea Elvețiană de Istorie pe care o conduce, nu există motive de îngrijorare în legătură cu Josef Mengele, deoarece nu a fost găsită nicio informație semnificativă despre acesta; cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca documentele să conțină mențiuni despre servicii de informații străine sau despre informatori străini.
Președintele Societății Elvețiene de Istorie, Sacha Zala, afirmă că este convins că dosarele nu conțin nimic important legat de Josef Mengele; el nu exclude totuși ca acestea să includă referiri la un serviciu de informații străin sau la informatori străini.
Sacha Zala, președintele Societății Elvețiene de Istorie, se arată convins că dosarele nu conțin nimic relevant despre Josef Mengele; el consideră însă că este posibil ca documentele să menționeze servicii de informații străine ori informatori străini.
În perioada finală a anilor 1950, Mossadul israelian era în căutarea activă a naziștilor care fugiseră de justiție, iar Zala are motive să creadă că aceștia ar fi putut stabili legături cu cetățenii elvețieni.
– Nu există informații suplimentare
Acest scenariu ar putea explica rațiunea pentru care autoritățile elvețiene au ales să păstreze dosarele sub sigiliu, având în vedere că detaliile delicate referitoare la colaborarea cu serviciile secrete străine sunt de obicei supuse unor restricții stricte.
Oare o scurtă declarație din partea Mossadului referitoare la celebra vânătoare a naziștilor de acum 70 de ani este realmente atât de sensibilă?
Declasificarea fără o înțelegere aprofundată a contextului istoric este considerată absurdă de către Zala, care afirmă că acest proces a dus la întărirea teoriilor conspiraționiste în rândul publicului.
„Aceasta demonstrează absurditatea procesului de declasificare fără cunoștințe istorice”
, a declarat Zala, sugerând că administrația a contribuit la proliferarea acestor teorii printr-o abordare inadecvată a declasificării.
În opinia sa, procesul de declasificare a fost gestionat într-un mod care a alimentat speculațiile și a favorizat apariția unor interpreări eronate ale faptelor istorice.
Elveția și-a extins perspectivele istorice cu privire la perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Documentele clasificate stârnesc un interes deosebit în rândul istoricilor, unul dintre aceștia fiind Jakob Tanner, care consideră că Elveția ascunde mai multe secrete despre propria țară decât despre Josef Mengele.
Este un conflict între securitatea națională și transparența istorică, iar prima prevalează adesea în Elveția.
Această declarație subliniază importanța cunoașterii trecutului și modul în care confidențialitatea afectează înțelegerea istoriei.
În perioada anilor 1990, Tanner a fost membru al Comisiei Bergier, organism care a investigat legăturile dintre Elveția neutră și Germania nazistă, cu accent pe rolul băncilor elvețiene în acea perioadă.
Țara elvețiană se confruntă cu o perioadă de introspecție profundă, fiind conștientă de rușinea și sensibilitatea legate de poziția sa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când refugiații evrei au fost respinși la frontieră. În același timp, băncile elvețiene au păstrat fondurile familiilor evreiești care au pierit ulterior în lagărele de concentrare naziste.
Este o problemă pentru un stat democratic faptul că aceste dosare sunt încă închise
, afirmă Tanner.
În ciuda anumitor îndoieli, o prezență a lui Mengele în Elveția la un anumit moment este considerată posibilă de către acesta, în anul 1961.
În 1960, organizația de informații Mossad a capturat în Argentina un individ cunoscut sub numele de Adolf Eichmann, un criminal de război nazist care era subiectul unei căutări intense.
- Există informații că regimului nazist care fugiseră în America de Sud se temeau că sunt în pericol în acea regiune.
- Se credea, de asemenea, că Europa ar putea reprezenta o locație mai sigură pentru acești indivizi, datorită prezenței unor cunoștințe și a unor membri ai familiei.
Se subliniază faptul că Walter Rauff, un individ căutat pentru crime de război comise sub regimul nazist care a fugit ulterior în Chile, a stat o perioadă în Germania în anul 1960.
În anul 1999, un cercetător istoric afiliat Comisiei Bergier a avut acces temporar la anumite documente referitoare la Josef Mengele, iar analiza sa a arătat că nu se putea stabili cu certitudine dacă Mengele a pătruns sau nu pe teritoriul elvețian. Această concluzie a fost redusă la câteva propoziții introductive într-un raport exhaustiv de 24 de volume despre perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, dosarele au fost din nou sigilate, iar istoricul în cauză a încetat din viață în urmă cu șapte ani.
În cele din urmă, enigma persistă.
În prezent, data de lansare a documentelor rămâne nespecificată, iar anunțul Serviciului Federal de Informații referitor la anumite „circumstanțe și necesități” îi suscită lui Wettstein anumite îngrijorări.
El este îngrijorat de transparența documentelor.
„Mă tem că documentele pe care le vom primi vor fi mai degrabă incomplete decât exhaustive”
, declară el.
Închiderea îndelungată a dosarelor îl face pe Bochsler să aibă îngrijorări legate de o posibilă cenzură drastică a informațiilor.
„Nu am deloc încredere în [autorități].
Mă tem că vor arăta la fel ca dosarele Epstein.
- De ce au fost aceste dosare Mengele închise timp atât de lung?
Timp de mai multe decenii, Josef Mengele, cunoscut și sub numele de „Îngerul Morții” de la Auschwitz, a rămas învăluit în mister, zvonuri și conspirații.
Viața lui a fost marcată de impunitate, deoarece Josef Mengele nu și-a ispășit niciodată pedeapsa pentru ororile comise.
Abia după decesul său, survenit în 1979 în Brazilia, trupul său a fost îngropat sub o identitate falsă, fără ca el să fi fost vreodată tras la răspundere pentru faptele sale îngrozitoare.
În ciuda timpului scurs, zvonurile despre soarta sa au persistat.
1985 a marcat momentul în care rămășițele sale pământești au fost dezgropate, iar ulterior, probele biologice au fost supuse analizei.
Abia în 1992, rezultatele testelor ADN au stabilit cu certitudine că acestea îi aparțineau.
Decesul celui mai notoriu medic de la Auschwitz a fost confirmat.
Fostul medic al lagărului, cunoscut sub numele de „Îngerul Morții”, Josef Mengele, își încheiase deja viața.
Țara Elveției a fost oarecum implicată într-un scenariu similar, însă rămân întrebări legate de o posibilă prezență.
S-a întâmplat ca acest personaj să treacă neobservat de către locuitorii Elveției sau pur și simplu nu a existat nicio interacțiune directă?
Oare au făcut ochii peste o prezență care ar fi putut stârni un interes nedorit, pentru a evita repercusiuni nefaste în urma unei eventuale rețineri?
Sau, la fel ca numeroase alte aspecte legate de Josef Mengele, se pare că totul este învăluit în mister?
Încă incertitudinea planează asupra elucidării întregii situații, conform spuselor lui Wettstein, care afirmă:
„Poate că nu vom afla niciodată adevărul”
.
În acest context, el adaugă că nedeterminarea privind prezența sau absența unei anumite persoane va rămâne probabil o enigmă nerezolvată, însă
„poate că putem avea măcar o idee mai clară”
.
COMENTARII / 0