Elveția a organizat duminică un referendum crucial, în care cetățenii au avut ocazia să se pronunțe asupra unei propuneri legislative care vizează controlul numărului de locuitori și o altă inițiativă guvernamentală menită să restricționeze accesul la serviciul civil pentru a prioritiza serviciul militar. Conform primelor estimări, rezultatele sugerează o respingere clară a măsurii de limitare a populației.
Nu
a fost răspunsul predominant, potrivit surselor.
În tradiția Elveției, majoritatea alegătorilor optează pentru votul prin corespondență, motiv pentru care secțiile de votare au fost deschise doar pentru o perioadă scurtă, ultima fiind programată să se închidă la prânz (10:00 GMT), iar primele rezultate urmând să fie anunțate după-amiază.
Citește șiCei doi candidați din Brazilia, egali în sondaj, înainte de turul doi
Conform primelor estimări, rezultatele referendumului din Elveția privind limitarea numărului de persoane care imigrează în țară au arătat o opțiune predominant negativă. 55% din voturi au înregistrat un „nu” față de propunerea respectivă, în timp ce 45% au fost în favoarea ei, potrivit declarațiilor lui Lukas Golder de la institutul de cercetare a opiniei publice gfs.bern, difuzate la postul de televiziune național SRF.
Elveția se confruntă cu o propunere de limitare a numărului de locuitori, inițiată de Partidul Popular Elvețian (SVP), care vizează o populație de maximum zece milioane de locuitori până în 2050. În cazul atingerii acestei limite, măsurile de restricționare ar fi fost implementate în următoarea ordine: limitarea dreptului la azil și a reunificării familiei, urmate de restricții asupra liberei circulații a cetățenilor UE. În momentul de față, țara are o populație de 9,1 milioane de locuitori.
Într-o abordare inovatoare, după numeroase eforturi anterioare de a adresa problema migrației și a imigranților, SVP a prezentat această cauză drept o „inițiativă pentru un viitor durabil”.
Obiectivele inițiale ale proiectului au fost prezentate ca fiind orientate spre conservarea resurselor, protejarea peisajelor naturale și reducerea aglomerării urbane, cu scopul de a descongestiona mijloacele de transport în comun și de a diminua ratele de criminalitate. Însă, potrivit focus.de, SVP a recunoscut în mod deschis că scopul său principal era, de fapt, limitarea fluxurilor migratorii, afirmând că
„Politica păcatului și-a atins limitele”
nu a fost menționat însă în sursa originală ca fiind o declarație directă aici; se menționează doar că scrie focus.de despre SVP și obiectivele sale.
Țara elvețiană, deși nu face parte din UE, menține puternice legături economice cu aceasta.
Inițiativa promovată de Partidul Popular Elvețian (SVP, dreapta radicală), cel mai numeros partid din Elveția, viza limitarea imigrației, având în vedere că străinii constituie peste un sfert din populația țării, cu scopul ca populația rezidentă permanentă să nu depășească 10 milioane de locuitori până în 2050.
În prezent, populația Elveției este de 9,5 milioane de locuitori.
În cazul în care această limită ar fi fost depășită, Elveția ar fi fost obligată să denunțe acordul de liberă circulație cu UE în termen de doi ani, iar acordurile bilaterale privind azilul și securitatea ar fi fost, de asemenea, reziliate.
Printre principalele argumente invocate de susținătorii inițiativei se numără lipsa locuințelor, creșterea chiriilor, extinderea urbană, ambuteiajele, trenurile supraaglomerate, creșterea infracționalității, un sistem de sănătate aflat sub presiune și scăderea calității educației.
Respinsă de guvern și de principalele partide politice, Parlament, sindicate și angajatori, inițiativa avea nevoie să obțină dubla majoritate a alegătorilor și a celor 26 de cantoane pentru a fi adoptată.
O respingere a propunerii „Nr. 10 milioane Elvețiene” pare să fie un rezultat favorabil pentru Cédric Wermuth.
În timpul campaniei, am simțit că mulți oameni s-au săturat de această dezbinare constantă, care îi învinovățește pe migranți pentru tot.
Această inițiativă populară a părut să împartă populația, iar rezultatul său va fi, probabil, o ușurare pentru politicianul elvețian.
Limitările unei anumite politici au fost atinse, după cum afirmă el, într-un context fericit.
Populația a optat, încă o dată, pentru continuarea abordării bilaterale cu Uniunea Europeană.
În perioadele marcate de lideri precum Putin și Trump, orice ezitare în această direcție este de neconceput,
„în vremurile lui Putin și Trump”
, a adăugat el, subliniind astfel importanța unei poziții clare.
COMENTARII / 0