Pe măsură ce oamenii din întreaga lume s-au oprit ieri pentru a comemora cea de-a 25-a aniversare a atacurilor teroriste din 11 septembrie, aceștia au comemorat nu doar cele 3.000 de vieți pierdute, ci și curajul extraordinar de care s-a dat dovadă.
Însă, deși istoria i-a sărbătorit pe bună dreptate pe primii care au intervenit, din haos au ieșit la iveală și o serie de eroi întâmplători, informează TVP World.
Printre aceștia se numea Jan Demczur, un spălător de geamuri din Polonia, care a recurs la lama și mânerul din alamă al racletei sale pentru a-și tăia drumul către exterior dintr-un lift blocat, salvând astfel viețile a cinci bărbați.
Citește șiCine va prelua atribuțiile Papei Leon în timp ce va fi internat în spital. În ce constă legile Vaticanului
În buzunar se află 10 dolari.
Cu douăzeci și unu de ani în urmă, în 1980, Demczur a pășit pentru prima dată pe teritoriul american, după ce o mătușă căsătorită cu un american l-a invitat.
Ulterior, el a relatat acest lucru într-un film documentar realizat de National Geographic.
„A fost ca și cum m-aș fi născut a doua oară — nu știam să citesc, să scrie sau să vorbesc”
Având în buzunar doar 10 dolari, a început să lucreze la fabricarea ferestrelor personalizate, iar mai târziu s-a îndreptat spre spălarea geamurilor. Până în anul 2001, era deja angajat de peste zece ani la World Trade Center.
În anii 1980, Demczur a fost surprins în New York. Foto: reddit/domeniu public
„Eram foarte mândru să lucrez acolo”, a declarat el pentru National Geographic. „Se vorbeau mereu multe limbi, erau mulți turiști.”
Demczur își amintește cu aceeași nostalgie ca și ceilalți supraviețuitori, că acea dimineață părea deosebit de frumoasă. După ce a luat o pauză pentru a savura o cafea și o prăjitură daneză într-unul dintre holurile situate pe etajele superioare ale Turnului Nord, s-a îndreptat către un lift rapid pentru a se întoarce la muncă.
„Am urcat câteva secunde, dar apoi liftul a început să coboare brusc, sau să se clatine dintr-o parte în alta”.
el a relatat mai târziu.
La 8:46, dimineața, cei șase bărbați din lift nu erau conștienți, iar zborul 11 al American Airlines tocmai a izbucnit de pe Turnul Nord.
mai multe niveluri au fost pierdute când liftul a scăpat înainte ca sistemul de frânare de urgență să se activeze, lăsând ocupanții blocați.
În final, în ciuda dimensiunii colosale a atacului, au reușit să stabilească contact cu cineva, activând butonul de comunicații și informând operatorul că se aflau blocati într-un lift, însă nu de pe ce etaj.
Răspunsul a fost neliniștitor. „S-a întâmplat ceva la etajul 92”, li s-a spus. După aceea, linia s-a întrerupt.
Pe măsură ce fumul a început să se infiltreze în interior, confuzia a cedat loc unui sentiment de alarmă în creștere.
„La început, totul era destul de calm”
Unul dintre bărbați, George Phoenix, a declarat pentru National Geographic.
„Dar apoi fumul a început să pătrundă în lift. Așa că asta a schimbat totul.”
„Mi-am dat seama că nu vine nimeni să ne salveze”.
a declarat Demczur.
Încercând să deschidă ușile, bărbații au constatat că liftul era blocat la un nivel fără treaptă; speranța lor a dispărut când au realizat că se aflau în fața unui perete marcat cu 50, indicând etajul de oprire. Au căzut aproximativ 15 etaje.
Peretele a fost analizat cu mai multă atenție, iar bărbații au constatat că materialul era gips-carton, deși nu știau exact grosimea acestuia. Când l-au lovit cu piciorul, nu s-a produs niciun efect.
În timp ce căuta în găleata sa un element care să-l ajute, Demczur a îndreptat speranța către lama racletei sale.
Bărbații au luat rândul unul câte unul, lovind și împingând cu piciorul în plăcile de gips-carton, însă pe măsură ce încercările lor se făceau din ce în ce mai disperate, lama i-a scăpat din mâinile lui Demczur și a căzut în puț.
„Eram foarte supărat pe mine însumi. Aveam o problemă și acum aveam o problemă și mai mare”, a declarat el.
„Inimile ni s-au oprit, am crezut că ăsta e sfârșitul”
O altă persoană își aduce aminte.
Renunțarea ar fi însemnat moartea. În schimb, au improvizat. Demczur a revenit la atribuția sa, de data aceasta folosind mânerul de alamă al racletei pentru a efectua tăieturi orizontale și verticale pe perete până când placa de gips-carton a început să cedeze.
După ce au lovit de mai multe ori cu piciorul ultimul panou, bărbații au reușit, în final, să spargă peretele, generând o gaură de dimensiuni suficiente pentru a se strecoara sub ceea ce s-a constatat a fi o chiuvetă de la o toaletă pentru bărbați.
În urma indicațiilor pompierilor, grupul a ieșit spre parter din Turnul Nord la 10:23. Doar cinci minute după aceea, clădirea a căzut.
În prezent, mânerul din alamă al racletei, realizat de Ettore Products Co., se află în colecția Institutului Smithsonian, alături de cizmele și cămașa de lucru ale lui Demczur. În 2014, a fost ales ca unul dintre cei 27 „artefacte semnificative” programate pentru expoziția Memorialului și Muzeului Național al Evenimentelor din 11 Septembrie.
„Când mă gândesc cât de primitive erau uneltele mele, mă mir că am reușit”, spune Demczur.
Mass media l-au glorificat ca erou. Prima Doamnă Laura Bush i-a trimis o scrisoare, iar CNN l-a asociat cu Kazimierz Pułaski și Tadeusz Kościuszko, doi polonezi care au avut roluri majore în Războiul de Independență al Americii
Bătălia cu PTSD
Laudele nu i-au venit cu ușurință.
„Adevărații eroi sunt cei care nu au reușit să scape”, spune el.
În afara luminii reflectoarelor, viața nu a fost facilă. Demczur nu a revenit la activitate și a suferit de sindromul de stres posttraumatic (PTSD) și de diverse afecțiuni cauzate de inhalarea aerului toxic.
„Nu am putut dormi timp de un an”, spune el.
Conform estimărilor sale, a suferit pierderi de 30 de prieteni în urma atacurilor.
Printre nenumărații alții pe care îi cunoștea se afla și un coleg spălător de geamuri care fusese trimis de sindicat să-l înlocuiască pe un alt muncitor aflat în concediu. „A stat cu noi doar o săptămână”, spune Demczur.
Chiar și în condițiile de efecte fizice și psihologice, Demczur declară că nu avea altă opțiune decât să continue, motivat de binele copiilor săi.
COMENTARII / 0